Summit-ul special convocat duminică la Bruxelles pe tema migraţiei riscă să fie un eşec

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mini-summitul pe tema migraţiei ce urmează să aibă loc duminică la Bruxelles are puţine şanse să conducă la conturarea unei soluţii europene cu privire la modul în care ar trebui rezolvată problema refugiaţilor care ajung în Europa.

Întâlnirea, care va începe la ora locală 14.00, potrivit euobserver.com, a fost convocată de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la îndemnul cancelarului german, Angela Merkel, în scopul identificării de soluţii pentru problema migraţiei înaintea summit-ului Consiliului European din 28-29 iunie, care se anunţă a fi unul deosebit de dificil. 

Însă declaraţiile făcute în ultimele zile de liderii europeni arată că probabilitatea de a se găsi o rezolvare este foarte scăzută. 

Grupul de la Vişegrad nu se dezminte

În primă fază, la reuniunea ce a fost anunţată miercuri urmau să participe liderii statelor care sunt cel mai puternic afectate de migraţie. Potrivit AFP, pe lista invitaţilor erau Franţa, Germania, Spania, Italia, Austria, Grecia, Bulgaria şi Malta. 

Însă, potrivit unui anunţ făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Alexander Winterstein, liderii altor opt ţări şi-au manifestat ulterior dorinţa de a participa (Belgia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Suedia, Finlanda, Slovenia şi Croaţia).

Potrivit lui Winterstein, invitaţia de a lua parte la întâlnire rămâne deschisă, „nimeni nu este exclus, toată lumea este invitată, dar, de asemenea, nimeni nu este obligat să vină“.

În acest timp, statele din grupul de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia) care sunt favorabile unei politici dure privind migraţia au precizat că nu vor participa la acest mini-summit, invocând faptul că propunerile ce vor fi discutate sunt inacceptabile.

Italia joacă dur

Iniţial şi Italia a refuzat să participe. „Dacă mergem acolo pentru a primi o mică temă pentru acasă pregătită de francezi şi germani, ar fi mai bine să economisim banii de călătorie“, a afirmat joi Matteo Salvini, vicepremier şi ministru de Interne al Italiei, precum şi lider al partidului de extremă-dreapta Liga (fosta Liga Nordului).

Reacţia a venit în contextul în care se scursese în presă un proiect de concluzii ale întâlnirii. Conform presei italiene, citată de AFP, nemulţumirea Guvernului de la Roma consta în faptul că textul aborda insuficient problema protejării frontierelor, concentrându-se pe redistribuirea migranţilor deja ajunşi în Europa.

Însă joi după-amiază, premierul italian, Giuseppe Conte, a dat asigurări pe pagina sa de Facebook că va fi prezent duminică la Bruxelles, după ce Angela Merkel i-a dat telefon întrucât era „îngrijorată“ cu privire la posibila absenţă a Italiei.

„I-am confirmat că ar fi inacceptabil pentru mine să particip la acest summit cu o declaraţie deja scrisă“, a declarat el, adăugând că Merkel i-a explicat că a fost o „neînţelegere“.

Potrivit lui, „întâlnirea nu se va finaliza printr-un text scris, ci numai printr-un rezumat al subiectelor abordate, despre care vom continua să discutăm la summitul european“ din 28-29 iunie. 

Polemica ia amploare

Însă polemica dintre Italia şi partenerii ei europeni a crescut în intensitate vineri, după ce preşedintele francez, Emmanuel Macron, a denunţat ceea ce el a numit „lepra“ naţionalistă din Europa, fără însă a face referire la cineva anume.

„Probabil că suntem populişti leproşi, dar eu primesc lecţii de la cine îşi deschide porturile. Primiţi miile de migranţi şi apoi vom mai vorbi“, i-a replicat Salvini lui Macron.

Iar sâmbătă, acelaşi Salvini a declarat că organizaţiile neguvernamentale pot „uita“ de posibilitatea ca porturile italiene să preia migranţi, după cum transmite agenţia germană de presă dpa.

Avertismentul ministrului italian de Interne a venit în contextul în care o navă a ONG-ului german Mission Lifeline, cu peste 220 de migranţi la bord, aşteaptă în Mediterană găsirea unei soluţii privind migranţii salvaţi pe mare.

Salvini a adăugat că interdicţia se aplică şi organizaţiilor Proactiva Open Arms, SOS Mediterranee, Sea-Watch şi Sea-Eye, ale căror vase se află pe mare sau în porturile malteze.

Tot sâmbătă, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că este în favoarea impunerii de sancţiuni financiare statelor membre UE care refuză să accepte migranţi, potrivit Deutsche Welle.

La rândul său, ministrul austriac al Culturii, Gernot Blümel, a sugerat sâmbătă, într-un interviu acordat postului de radio Deutschlandfunk, crearea unor centre de azil în afara Europei. Totodată, el a cerut controale mai stricte la frontierele Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte centrele de azil, Blümel, care face parte din Partidul Poporului din Austria (ÖVP) , a afirmat că acestea ar fi folosite în timpul procesării cererilor de azil formulate de potenţialii refugiaţi în Uniunea Europeană.

În opinia oficialului de la Viena, nu orice persoană care se îmbarcă din Africa de Nord trebuie să obţină în mod obligatoriu „un bilet spre Europa“, estimând că dacă aceasta ar reduce stimulentele, atunci ar veni mai puţini imigranţi pe continentul european.

În acest timp, cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a afirmat că în cazul în care Germania insistă asupra planului de a întoarce refugiaţii de la graniţele sale, Austria va reintroduce controalele la frontieră în pasul Brenner.

„Vom fi gata şi vom face tot ce este necesar pentru a ne proteja frontierele“, a declarat el într-un interviu acordat tabloidului german „Bild“. „Asta înseamnă securizarea frontierei la Brenner şi în alte locuri“, a adăugat el, subliniind totuşi că speră că nu se va ajunge aici.

Merkel se luptă pentru viitorul ei politic

Declaraţiile făcute de Sebastian Kurz vin în contextul în care ministrul german de Interne, Horst Seehofer, lider al Uniunii Creştin-Sociale (aliata bavareză a Uniunii Creştin-Democrate a Angelei Merkel) şi adept al unei politici dure, i-a dat luni şefei Executivului de la Berlin un termen de două săptămâni pentru a găsi o soluţie europeană pentru problema migraţiei. 

În caz contrar, Seehofer va dispune închiderea frontierelor pentru migranţi, riscând să provoace destrămarea coaliţiei de guvernare de la Berlin.

Poziţia lui Kurz, care este un apropiat al lui Seehofer, ar putea să-i fie însă de folos Angelei Merkel, notează Politico.eu. Prin introducerea controalelor la frontieră, comerţul în zonă ar putea fi afectat, ceea ce nu ar fi nici pe placul austriecilor, nici pe placul germanilor, mai ales al bavarezilor, şi nici pe placul italienilor.

Publicaţia anterior citată notează că deşi Sebastian Kurz are legături puternice Uniunea Creştin-Socială, s-ar putea ca pentru Viena să fie mai importantă, pe termen lung, o bună relaţie cu Berlinul. Astfel că şeful Executivului de la Viena s-ar putea s-o prefere de data aceasta pe Merkel, şi nu pe Seehofer.

În tot acest context, Angela Merkel a temperat aşteptările cu privire la mini-summit-ul de duminică.

„Întâlnirea de duminică este o reuniune de lucru şi de consultări şi nu va exista o declaraţie cu concluzii“, a spus ea într-o conferinţă de presă la Beirut, alături de premierul libanez Saad Hariri. 

Dar şi summit-ul din 28-29 iunie, consacrat şi el în mare parte migraţiei, se anunţă a fi unul dificil, după cum a apreciat purtătorul de cuvânt al Guvernului francez, Benjamin Griveaux.

Speranţe prea mari nu-şi face nici cancelarul german. Angela Merkel s-a declarat sceptică referitor la găsirea unei „soluţii“ europene privind migranţii la întâlnirea de joi şi vineri.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite