Reluarea dialogului cu Rusia agită apele în UE. „Încercăm să ne înţelegem cu ursul pentru a ţine în siguranţă o parte din albine” UPDATE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Germania şi Franţa au adus la summitul de joi o propunere de reluare a reuniunilor la nivel înalt cu preşedintele rus, Vladimir Putin
Germania şi Franţa au adus la summitul de joi o propunere de reluare a reuniunilor la nivel înalt cu preşedintele rus, Vladimir Putin

Liderii Uniunii Europene au renunţat la ideea de a relua summit-urile cu Rusia, la care s-a renunţat în 2014 după ce Rusia a anexat abuziv peninsula ucraineană Crimeea. Într-o declaraţie dată publicităţii vineri dimineaţă, liderii europeni au spus că „vor explora formatele şi condiţiile în care va continua dialogul cu Rusia” fără a menţiona întâlniri la nivel înalt sau planuri pentru un summit cu Putin.

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au convenit joi să poarte un ''dialog'' cu Rusia, dar nu şi asupra formatului pe care ar trebui să-l aibă apropierea de Kremlin, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, la finalul primei zile a summitului desfăşurat la Bruxelles. Dar intr-o declaraţie dată publicităţii vineri dimineaţă, liderii europeni au spus că „vor explora formatele şi condiţiile în care va continua dialogul cu Rusia” fără a menţiona întâlniri la nivel înalt sau planuri pentru un summit cu Putin.

Polonia şi ţările baltice au fost total împotriva reluării întâlnirilor cu Putin, spunând că acesta “înţelege numai de forţă”.

Tensiunile din noaptea trecută între participanţi au fost atât de mari, chiar şi în chestiunea Rusiei, încât în final, preşedintele Consiliului European Charles Michel a anulat conferinţa de presă nocturnă prevăzută împreună cu şefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Franţa şi Germania au propus organizarea primului summit al UE cu Putin din ianuarie 2014, după ce preşedintele american Joe Biden s-a întâlnit cu preşedintele rus la Geneva, pe 16 iunie. Dar după discuţii târziu în noapte la summit-ul de la Bruxelles, cancelara germană Angela Merkel a declarat reporterilor că nu există un consens privind o reuniune la nivel înalt cu Rusia.

''Acum se lucrează la formatele şi condiţiile în care poate fi reluat dialogul. Astăzi nu a fost posibil să se ajungă la un acord cu privire la ce nivel, dacă la nivelul şefilor de stat, dar important este că formatul de dialog rămâne'', a spus Merkel.

''Personal, mi-ar fi plăcut să mergem un pas mai departe, dar şi această cale este bună şi vom continua să lucrăm'' la acest format, a declarat cancelarul, care a dat asigurări că ''nu a fost o discuţie uşoară''.

    

Propunerea franco-germană a făcut parte din dezbaterea liderilor europeni privind relaţiile cu Moscova - care s-au deteriorat de la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 - pe baza unei propuneri a Înaltului Reprezentant al UE pentru politică externă Josep Borrell de a relua întâlnirile cu Kremlinul, menţinând în acelaşi timp sancţiunile.

Printre liderii care s-au opus summit-ului s-a numărat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, care a spus că nu a existat nicio schimbare în tiparul comportamentului Rusiei şi dacă UE începe să facă Moscovei avansuri înainte ca comportamentul Rusiei să se fi schimbat, „va trimite semnale incerte şi dăunătoare”.

     

Contrar propunerii Berlinului şi Parisului, premierul olandez, Mark Rutte, a declarat că nu va participa la o întâlnire cu Putin în cadrul unui summit european.

''Data trecută am avut o discuţie foarte bună cu toţi liderii despre Rusia. A fost o discuţie foarte deschisă şi am fost cu toţii de acord că Rusia este o mare ameninţare", a declarat şi premierul estonian Kaja Kallas.

''Am susţinut Germania şi Franţa pentru un dialog la cel mai înalt nivel cu Rusia. Acum este necesar să clarificăm ce canale de dialog pot fi utile", a declarat, la rândul său, cancelarul austriac Sebastian Kurz.

''Relaţia cu Rusia nu se poate limita la sancţiuni economice şi la expulzarea de diplomaţi. La un moment dat, trebuie să avem posibilitatea de a ne întâlni în jurul unei mese'', a declarat şi premierul belgian Alexander De Croo.

Dialogul cu Rusia va fi iniţiat în "domenii de interes pentru UE", se arată în concluziile adoptate la summit. Liderii UE vor discuta apoi ''formatele şi condiţiile acestui dialog cu Rusia'', adaugă textul, citat de AFP.

Totodată, liderii UE fac apel la Rusia să dea dovadă de "un angajament mai constructiv" şi să "înceteze acţiunile sale împotriva UE şi a ţărilor vecine".

Ei au declarat că sunt pregătiţi să răspundă într-o manieră fermă şi coordonată la orice altă activitate ilegală, rău intenţionată sau perturbatoare a Rusiei, utilizând pe deplin toate instrumentele pe care le au dispoziţie. De asemenea, i-au cerut şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, să prezinte "opţiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv sancţiuni economice".

Un alt subiect important abordat de lideri în prima zi a summitului a fost controversata lege ungară care interzice discuţiile despre homosexualitate în şcoli sau la televiziune.

''A fost o discuţie controversată, dar foarte, foarte sinceră'', a declarat Merkel pe această temă, la finalul primei zile a summitului.

„Încercăm să ne înţelegem cu ursul pentru a ţine în siguranţă o parte din albine”

La sosirea la summit, cancelarul Angela Merkel a apreciat că UE trebuie să găsească modalităţi de a intra în dialog direct cu Rusia, întrucât, argumentează ea, „conflictele pot fi cel mai bine soluţionate prin dialog”.

„Nu este de ajuns ca preşedintele american să discute cu preşedintele rus. Uniunea Europeană trebuie să-şi creeze la rândul ei diferite formate de discuţie” cu Moscova, a indicat anterior Merkel în faţa Bundestagului.

O părere asemănătoare a fost exprimată de cancelarul austriac Sebastian Kurz. „Sunt foarte mulţumit să văd în sfârşit mişcări spre un dialog cu Rusia”, a spus el de asemenea la sosirea la summit.

„Din punct de vedere geografic suntem mai aproape de Rusia decât de SUA, aşadar nu puteam doar să stăm şi să privim dialogul între SUA şi Rusia, în timp ce multe chestiuni, precum Ucraina, ne afectează pe noi mai mult decât pe SUA”, explică şeful guvernului austriac.

Alte state membre, precum ţările baltice, Polonia sau Suedia, sunt însă mai sceptice cu privire la o asemenea abordare.

„Nu vedem nicio schimbare radicală în modelul de comportament al Rusiei”, a declarat preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda. „Dacă vom încerca să abordăm Rusia fără nicio schimbare pozitivă din partea Rusiei, atunci vom transmite semnale foarte rele şi incerte către partenerii noştri, de pildă statele Parteneriatului Estic”.

„Mie mi se pare că încercăm să ne înţelegem cu ursul pentru a ţine în siguranţă o parte din albine”, a concluzionat preşedintele lituanian.

În acest timp, premierul olandez Mark Rutte a spus că, deşi în principiu nu este împotriva dialogului cu Rusia, el nu va participa la un summit cu această ţară.

Ideea unei relansări a dialogului cu Rusia, după seriile de sancţiuni ale UE contra acesteia şi represaliile Moscovei ce au rezultat de aici, a venit din partea cancelarului german Angela Merkel şi ea vine în întâmpinarea preocupărilor preşedintelui francez Emmanuel Macron, potrivit unor surse diplomatice la care face referire France Presse.

Acesta din urmă a confirmat la sosirea la summit că doreşte şi el restabilirea dialogului cu Rusia, „pentru stabilitatea continentului european”, adăugând că, în opinia sa, acest dialog trebuie să fie „ambiţios” şi „exigent”, astfel încât „să nu cedăm nimic din valorile noastre” europene.

Ucraina denunţă o iniţiativă „periculoasă” 

Ministrul ucrainean al afacerilor externe Dmitro Kuleba a denunţat "o divergenţă periculoasă în raport cu politica europeană de sancţiuni" împotriva regimului lui Vladimir Putin, reluarea summiturilor cu Rusia, informează AFP.

"Iniţiativele pentru reluarea summiturilor UE-Rusia fără a vedea niciun pas înainte din partea Moscovei (...) nu pot decât să submineze eficacitatea regimului de sancţiuni şi să determine şi mai mult Rusia să nu pună în practică acordurile de la Minsk" adoptate în 2015 pentru a pune capăt violenţelor în estul Ucrainei, a declarat Kuleba, după o întrevedere la Bruxelles cu şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.

"Decizia de a îngheţa aceste întâlniri la vârf între UE şi Rusia a fost luată în 2014, în urma ofensivei Rusiei împotriva Ucrainei. Din nefericire, de atunci Rusia nu a arătat nicio intenţie de a-şi schimba politica, fie că este vorba de Ucraina sau de UE", a constatat Kuleba.

Dezbatere aprinsă pe tema unei legi ungare controversate

Părinţii fondatori ai Uniunii Europene nu s-ar fi aşteptat ca o discuţie atât de tensionată, cum a fost cea a celor 27 de lideri UE din noaptea trecută, la summitul lor de vară din Bruxelles, să separe ţările occidentale, fondatoare ale UE, de câteva din ţările răsăritene, foste comuniste şi pătrunse acum de idealuri „iliberale”.

În deschiderea summitului UE de ieri seară, la Bruxelles, premierul Xavier Bettel al Luxembourgului i-a aruncat iritat lui Viktor Orbán al Ungariei că el nu a devenit homosexual uitându-se la TV. Asta apropo de noua lege maghiară care interzice «propaganda gay» în mass media.

Dacă era limpede că summitul european început ieri, 24 iunie, şi care se încheie astăzi, 25 iunie, avea să fie dominat de un subiect care nu figura pe agendă, disputa între Ungaria (sprijinită de Polonia) şi occidentali în legătură cu drepturile LGBT, a ocupat totuşi un loc excesiv. La un nivel primar, apare acolo o diferenţă culturală profundă între vest şi est, care o depăşeşte total pe cea tradiţională, mercantilă, între nord şi sud. Cum a rezumat-o premierul Luxembourgului, Xavier Bettel: „A fi gay nu este o alegere. A fi intolerant, însă, este una.”

Luxemburghezul Xavier Bettel este el însuşi gay asumat public, ba chiar căsătorit cu acte în regulă, cu un belgian, iubitul său de o viaţă. Xavier Bettel nici nu este măcar o noutate, căci înainte de el Belgia îl avusese premier pe Elio Di Rupo, tot gay asumat (şi pe deasupra italian socialist).

Ciocnirile verbale de ieri seară au luat o turnură foarte personală, iar Bettel a criticat „urâta abordare”a Ungariei. Orbán a exclus eventualitatea retragerii legii incriminate, care interzice «propaganda gay» şi că legea a intrat în vigoare ieri seară, exact în momentul în care el, la Bruxelles, asculta criticile celorlalţi europeni. De altfel, Ungaria nu e sprijinită decât de Polonia şi Slovenia. Orbán, la rândul lui, a răspuns că e vorba de şantaj politic.

   Liderii UE l-au condamnat dur joi pe premierul ungar, Viktor Orban, pentru legea sa împotriva promovării homosexualităţii în rândul minorilor, considerată homofobă, relatează AFP.

Controversata legislaţie ungară a stârnit o dezbatere neobişnuit de aprinsă la summitul celor 27 de ţări de la Bruxelles, potrivit participanţilor.

''Nu a fost o discuţie diplomatică, a fost mai degrabă o confruntare", a comentat premierul belgian Alexander De Croo, calificând acest moment drept "istoric".

Legea a determinat 17 state membre, printre care Franţa, Germania, Olanda, Italia şi Belgia, să le scrie liderilor UE Charles Michel şi Ursula von der Leyen şi secretarului general al ONU Antonio Guterres (invitat la summit) despre necesitatea de a susţine valorile europene.

De Croo a subliniat că ''aproape toţi'' participanţii l-au criticat pe liderul suveranist, care nu a putut conta decât pe sprijinul omologului său polonez şi 'puţin' pe al celui sloven.

''Discuţia a fost animată şi foarte, foarte sinceră', a declarat cancelarul german, Angela Merkel. ''Am fost cu toţii foarte clari în ceea ce priveşte valorile fundamentale care sunt importante pentru noi''.

Premierul olandez, Mark Rutte, a fost foarte ofensiv, spunând că Ungaria, cu legea sa, nu mai are "nimic de făcut în Uniunea Europeană". El i-a spus lui Viktor Orban că, dacă nu-i plac valorile UE, ar trebui să activeze articolul 50 din tratat "care a fost creat în acest scop" şi să părăsească Uniunea - aşa cum au făcut britanicii, potrivit unei surse europene.

Potrivit acestei surse, premierul luxemburghez, Xavier Bettel, a declarat că s-a depăşit o "linie roşie", iar suedezul Stefan Lofven a avertizat că concetăţenii săi nu doresc să "trimită bani către o ţară" care acţionează în acest fel, deşi fondurile europene reprezintă o importantă mană cerească pentru Ungaria.

Legea prevede că "pornografia şi conţinutul care prezintă sexualitatea sau promovează devierea identităţii de gen, schimbarea de sex şi homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile persoanelor sub 18 ani".

Această lege ''nu mi se pare că este conformă cu valorile noastre'', a apreciat preşedintele francez, Emmanuel Macron, sperând să poată să-l convingă pe liderul ungar de o ''schimbare a acestui text''.

Financial Times confirmă că tensiunile au fost mari ieri seară încă de la începutul întâlnirii şi că majoritatea celorlalţi lideri au spus că nu-l cred pe Viktor Orbán atunci când afirmă că noua lege despre LGBT e menită să apere copiii şi că în realitate el o face doar în scopuri populiste.

Premierul Suediei Stefan Löfven a ameninţat că ţara lui nu mai are niciun chef să plătească pentru ca Ungaria să beneficieze de fonduri europene. 

''Legea nu se referă la homosexuali, (ci) la modul în care părinţii vor să îşi educe copiii în materie de sex", s-a apărat Orban, acuzându-i pe omologii săi europeni că nu au citit-o.

Ungaria nu doreşte să părăsească UE. Dimpotrivă, vrem să o salvăm de ipocriţi", a scris pe Twitter ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga.

Textul controversat i-a adus Budapestei o scrisoare de mustrare din partea Comisiei, care i-a dat termen până la 30 iunie pentru a răspunde. Executivul UE are competenţa de a iniţia proceduri pentru încălcări ale legislaţiei UE care ar putea duce la sesizarea Curţii de Justiţie a UE şi la aplicarea de sancţiuni.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite