Suedezii, autoizolarea şi pandemia: Suntem destul de buni la a sta în casă şi nu suntem foarte sociabili comparativ cu alte culturi

Suedezii, autoizolarea şi pandemia: Suntem destul de buni la a sta în casă şi nu suntem foarte sociabili comparativ cu alte culturi

În Suedia oamenii nu pun atât de mult accentul pe interacţiunea socială. Imagine din Gotaplatsen, Goteborg  Foto EPA EFE

În timp ce oameni din întreaga lumea încearcă din răsputeri să respecte măsurile impuse de autorităţi în plină epidemie de coronavirus, autoizolându-se, în Suedia, distanţarea socială şi ieşitul rar din casă nu reprezintă o problemă atât de mare, după cum arată un reportaj realizat de BBC.

Ştiri pe aceeaşi temă

Suedia a înregistrat până la ora actuală 3.069 de cazuri de coronavirus şi 105 decese, însă autorităţile nu au trecut încă la impunerea de măsuri restrictive. Baruri, cafenele şi puburi sunt încă deschise, la fel şi multe dintre magazine. Motivul pentru care nu s-a trecut încă la astfel de măsuri este stilul diferit de viaţă al suedezilor, sfaturile autorităţilor fiind, cel puţin deocamdată, suficiente. 

Suedezii sunt obişnuiţi să trăiască singuri, urmând cu lejeritate sfaturile autorităţilor. Dacă cetăţenii altor ţări încearcă să găsească metode prin care să se obişnuiască cu statul în casă, în Suedia astfel de lucruri nu reprezintă o problemă, după cum arată un reportaj al celor de la BBC.

Casja Wiking, o suedeză în vârstă de 21 de ani nu e deloc neliniştită la gândul de a-şi petrece timpul singură în apartamentul ei micuţ din Uppsala. 

„Suntem destul de buni la a sta în casă şi nu suntem foarte sociabili comparativ cu alte culturi…aşa că e mai uşor pentru noi. Mă ocup cu lucruri precum organizarea dulapului, mai lucrez de acasă şi citesc mai mult”. 

Casja nu e o excepţie găsită de jurnalişti, căci în Suedia mai mult de jumătate dintre locuinţe adăpostesc doar un locatar, ţara nordică fiind prima în Europa la acest capitol. Potrivit cifrelor furnizate de Eurostat, aici copiii părăsesc casa părinţilor între 18 şi 19 ani, comparativ cu restul ţărilor din Uniunea Europeană, unde media vârstei la care se întâmplă acest lucru este de 26 de ani. Majoritatea locuinţelor din Suedia adăpostesc doar un locatar, mai mult de jumătate dintre ele, mai précis. Este cea mai mare proporţie din Europa, conform cifrelor furnizate de Eurostat. Aici, vârsta de la care copii părăsesc casa părinţilor este între 18 şi 19 ani, comparativ cu cea din UE, unde media vârstei este de 26 de ani.

Sergel's Torg, piaţă în centrul Stockholm. Foto EPA EFE

Unii experţi consideră că acest model de trai ar putea ajuta la stoparea răspândirii noului coronavirus. Prin contrast, în ţările unde se află focarele de infecţie, aşa cum sunt Italia şi Spania, norma este ca sub un singur acoperiş să trăiască familii extinse.  „Dacă ai o casă în care se află mai multe generaţii, bineînţeles că vei avea o răspândire mai rapidă. În Stockholm, în oraşele mari din Suedia, avem mulţi oameni care locuiesc singuri, iar acest lucru ar putea încetini răspândirea”, a declarat Björn Olsen, profesor de boli infecţioase al Universitatea din Uppsala.

Comportament diferit şi în spaţiul public

Şi atunci când ies în lume suedezii se comportă diferit de alţi europeni. Când ies afară, oamenii evită să stea prea aproape unul de celălalt în mijloacele de transport în comun. Sondajele arată că trei pătrimi dintre sudezi stau la cel puţin un metru de ceilalţi în majoritatea timpului. Mai mult, pentru ei e neobişnuit să intre în vorbă cu străini în cafenele sau magazine. Altfel spus, distanţarea socială reprezintă norma aici, nicidecum o situaţie extraordinară care trebuie impusă. 

„Cât despre distanţarea socială, suedezii îşi acordau unul altuia o grămadă de spaţiu fizic cu mult înainte să lovească pandemia de coronavirus”, a explicat scriitoarea suedeză  Lola Akinmade Åkerström.

Mai atenţi la simptome

Suedezii sunt foarte atenţi la sănătatea lor, fiind obişnuiţi să rămână acasă „la cea mai mică senzaţie de durere de cap”, după cum spune Åkerström. Astfel, majoritatea suedezilor care prezintă chiar şi simptome uşoare de coronavirus se adresează rapid unui medic. Această atitudine este legată de felul în care sunt trataţ angajaţii în ţara nordică. Angajatorii îi încurajează pe cei care lucrează pentru ei să-şi ia liber dacă încep să tuşească sau dacă au răcit pentru a evita îmbolnăvirea colegilor. Mai mult, şi zilele de concediu medical sunt mai bine plătite decât în alte ţări. 

Responsabilitatea colectivă 

Puburi, restaurante, dar şi şcolile cu elevi sub 16 ani încă sunt deschise în Suedia. Regula rămâne că nu pot să se adune laolaltă mai mult de 50 de oameni. Asta pentru că guvernul a ales o altă strategie pentru stoparea răspândiri covid-19, printr-o manieră mai calmă şi mai controlată, cu axarea pe protejarea grupurilor vulnerabile. Executivul le-a cerut cetăţenilor să asculte sfaturile autorităţilor şi să-şi asume, fiecare, responsabilitatea în stoparea virsului. În traducere, asta înseamnă să lucrezi de acasă dacă e posibil, în special dacă lucrezi în capitală, să te autoizolezi dacă eşti bolnav sau ai peste 70 de ani şi să eviţi orice călătorie dacă nu e absolut necesară. 

„Noi, care suntem adulţi, exact asta trebuie să fim: adulţi. Să nu împrăştiem panică sau zvonuri. Nimeni nu e singur în criză, dar fiecare persoană poartă o mare responsabilitate”-  premierul Stefan Löfven, în primul discurs televizat în faţa naţiunii. 

Zis şi făcut. Cetăţenii suedezi au reacţionat exact cum li s-a cerut, dovedind încă o dată puternica încredere pe care o au în stat. Majoritatea suedezilor au încredere că autorităţile statului pot aborda criza în mod corect, conform unui sondaj naţional. O arată de pildă un raport al companiei de transport public din Stockholm care arată că numărul de pasageri de la metrou şi din trenuri a scăzut cu 50% în ultima săptămână.

Stortorget. Piaţă în Malmo. Foto EPA EFE 

Cum cumpără suedezii în plină pandemie de coronavirus

Şi în magazine, suedezii s-au comportat diferit de restul naţiunilor - cu o mică excepţie. Oamenii şi-au făcut cumpărăturile obişnuite, dar şi aici, s-a dat o luptă pentru hârtia igienică. „Pentru una dintre ţările din topul producătoarelor de hârtie igienică, a fost surprinzător să văd iniţial goana nebună de a face rezerve de hârtie igienică”, a mai spus  Åkerström.

Totuşi, nu toţi suedezii iau virusul în serios. „Am văzut pe social media cu mulţi oameni încă ţin petreceri de ziua lor cu poate 50 de invitaţi, ieşind în club, crezând că nu e nicio problemă cu asta”, a mai spus Cajsa Wiking. Dacă Cajsa e convinsă că poate depăşi cu bine perioada de epidemie, vorbind cu prietenii şi familia pe Facetime, alţi suedezi sunt îngrijoraţi că singurătata le va afecta tuturor starea de spirit. „Toată lumea strigă după soare şi interacţiune socială şi atenţie în perioada asta a anului după iarna lungă”, consideră un alt suedez. Åkerström e de aceeaşi părere. „Pentru o societate care îşi doreşte să fie afară şi în natură, asta s-ar putea să fie cea mai dificilă parte pentru suedezi, să de descurce mental în cazul în care izolarea completă va fi impusă”.

Un matematician a acuzat însă autorităţile că, neintroducând măsuri restrictive, se joacă de-a ruleta rusească cu populaţia. De asemenea, mai mulţi virusologi le-au cerut autorităţilor să urmeze modelul celorolalte ţări şi să închidă „tot ce poate fi închis” cât mai repede. Aceştia nu cred în predicţiile făcute de Agenţia Naţională de Sănătate Publică din Suedia, conform cărora populaţia va dezvolta rapid imunitate. S-ar putea să dureze mai mult de un an şi cel mai probabil rata de infecţie nu va scădea în timpul lunilor de vară, cred specialiştii.

Încrucişarea industriilor

Şi economia suedezilor şi-a primit o lovitură puternică din pricina coronavirusului, mai mulţi oameni fiind trimişi în şomaj. Totuşi, s-a reuşit o ameliorare prin intermediul unei reconversii profesionale temporare. De pildă, după ce mii de angajaţi ai unei companii aeriene au fost trimişi în şomaj, o fundaţie privată le-a oferit traininguri gratuite în asistenţă medicală pentru ca aceştia să poată fi de ajutor în spitale. 

„Suedia e clădită pe o istorie o colaborării care străluceşte în vremuri ca acestea”- Erik Engellau-Nilsson, CEO al Norrsken, un fond de invstiţii care îi sprijină pe antreprenorii orientaţi către probleme sociale.

Ce se va întâmpla mai departe depinde de cum se va răspândi virusul. Totuşi, Agenţia Naţională de Sănătate Publică a avertizat că ce e mai rău abia urmează pentru naţiunea nordică. Grijile ţin de spitale: nimeni nu crede că sunt pregătite să facă faţă unei cereri mai mari de paturi şi de echipament de terapie intensivă. Asociaţia medicilor a pus pe masă încă o problemă: nu s-au făcut suficiente eforturi de a informa rezidenţii care nu vorbesc suedeza.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: