Sub efectul încălzirii globale, Islanda replantează pădurile tăiate de vikingi

Turişti plimbându-se pe un drum din Skaftafell, în Parcul Naţional Vatnajokull FOTO EPA-EFE

Înainte de sosirea vikingilor, Islanda era împânzită de păduri care o apărau de furtuni. Dar temuţii războinici au ras totul şi actualii locuitori ai insulei din nordul Oceanului Atlantic depun eforturi intense în prezent pentru reîmpădurire, în numele biodiversităţii şi climatului, scrie AFP.

Pădurile sunt atât de rare sau atât de tinere în Islanda încât, potrivit unei glume locale, este suficient ca o persoană rătăcită în sălbăticie să se ridice în picioare pentru a găsi drumul înapoi.

În prezent, Islanda este considerată ţara cu cea mai mică suprafaţă împădurită din Europa, ridicându-se la 0,5% la cei 103.000 de kilometri pătraţi naţionali. Datele provin dintr-un raport publicat în 2015 de Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). 

Veniţi pe apă din Norvegia, vikingii s-au instalat în Islanda la sfârşitul secolului al IX-lea. La acea vreme, insula nu era locuită şi era acoperită cu păduri de mesteacăn, care reprezentau peste un sfert din suprafaţă, în special în apropierea zonelor de coastă.

Însă, în numai un secol, primii locuitori ai Islandei au transformat pădurile în păşuni, iar lemnul în case. „Am pierdut 97% din pădurea originală“, spune pentru AFP Adalsteinn Sigurgeirsson, director adjunct la Agenţia forestieră islandeză.

Este ca un „masacru“, la care se adaugă clima aspră şi activitatea vulcanică intensă, care expune periodic solul la cenuşă, lavă şi gaze. Lipsa copacilor creşte riscul de eroziune şi împiedică acumularea apei, ceea ce grăbeşte fenomenul de deşertificare în pofida eforturilor autorităţilor.

Începând cu anii '50 şi mai ales după anii '90, peisajul golaş al Islandei şi-a recuperat o parte din vegetaţia iniţială datorită unui plan ambiţios de reîmpădurire. Planul este pus în aplicare peste tot, inclusiv la Hafnarsandur (sud-vest), o vastă întindere de 6.000 de hectare acoperită cu nisip negru şi bazalt.

Hafnarsandur este „unul dintre cele mai grave exemple de eroziune a solului din Islanda“, afirmă Hreinn Oskarsson, responsabil de strategie la Agenţia forestieră islandeză.

Înarmat cu un „potti-putki“ roşu, un instrument în formă de tub originar din Finlanda, Oskarsson plantează pini şi molizi Sitka, două specii nord-americane de conifere. Ajută Guvernul local în atingerea obiectivului de reducere cu 40% până în 2030 a emisiilor de gaze cu efect de seră şi încearcă totodată să protejeze localitatea Thorlákshöfn, situată în apropiere, de furtuni de praf, care au loc frecvent în zonă.

„Avem în plan un proiect de reîmpădurire pentru stabilizarea solului şi protejarea oraşului vecin (Thorlákshöfn, n. red.)“, explică el.

La Mogilsa, situată la poalele Muntelui Esja, cu vedere spre capitala Reykjavik, se află o pădure plantată în urmă cu 50 de ani, unde copaci din specii importate cresc împreună cu arborele naţional al Islandei, mesteacănul.

Eforturile de reîmpădurire se concentrează pe alte specii de copaci, deoarece mesteacănul „nu este productiv“, explică Adalsteinn Sigurgeirsson, directorul adjunct al Agenţiei forestiere islandeze. „Dacă vrem să atingem alte obiective, cum ar fi captarea rapidă a carbonului sau producerea lemnului, avem nevoie de mai multă varietate“, precizează el.

Zeci de pepiniere au fost înfiinţate în întreaga ţară pentru a facilita eforturile de reîmpădurire, precum cea de la Kvistar, unde sunt produşi până la 900.000 de pini şi plopi în fiecare an.

În mod paradoxal, schimbările climatice ajută la accelerarea ritmului de împădurire în Islanda.

„Temperaturile scăzute şi răcoarea din timpul verii au împiedicat aici creşterea pădurilor, însă observăm schimbări în acest sens pe fondul încălzirii climei“, subliniază Sigurgeirsson. 

„Încălzirea pare să grăbească creşterea copacilor în Islanda şi, prin urmare, şi nivelul de absorbţie a carbonului“, adaugă el. 

Începând cu 2015, între trei şi patru milioane de copaci au fost plantaţi în Islanda, adică echivalentul a aproximativ 1.000 de hectare. În aceeaşi perioadă, între 6 şi 7 milioane de hectare au fost plantate în China, notează AFP.