SUA fac încă un pas spre înarmarea Ucrainei

Dezbaterea privind furnizarea de armament letal Ucrainei pentru a face faţă războiului separatist din Est a fost reaprinsă, după ce Comitetul pentru Serivicii Armate din Senatul American a aprobat joi livrarea de arme şi ofiţeri pentru instruire în valoare de 200 de milioane de dolari.

Senatul American a aprobat joi, cu o majoritate covârşitoare - 60 de voturi „pentru” şi doar două „împotrivă” - furnizarea de arme letale Ucrainei. Senatul nu este însă forul decizional în această chestiune, iar textul adoptat ieri va fi discutat în mai în plenul Congresului SUA. 

Trilaterala Merkel-Putin-Hollande şi Conferinţa de Securitate de la Munchen, din februarie, au scos la iveală poziţiile tot mai îndepărtate dintre SUA şi UE privind soluţionarea crizei din Ucraina. Dacă americanii s-au folosit de ultimele săptămâni pentru a transmite pe toate căile că înarmarea Ucrainei este pasul esenţial în această etapă a conflictului, europenii, în frunte cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, se opun categoric acestei măsuri. Mai mult, Merkel i-a avertizat clar pe americani să nu încerce să-l sperie pe Putin. 

Merkel: Nu încercaţi să-l speriaţi pe Putin

„Nu-mi pot imagina o situaţie în care livrarea de echipament militar superior armatei ucrainene îl va impresiona într-atât pe preşedintele Putin încât să creadă că va pierde pe cale militară”, a spus Merkel. Apoi, a arătat cancelarul, un conflict se poate încheia şi altfel decât militar sau cu intervenţia americanilor. „Am crescut în Germania de Est. Am văzut Zidul. Americanii nu au intervenit la Zid, dar în final am câştigat”, a declarat cancelarul german. În acelaşi ton, preşedintele francez Francois Hollande se opune furnizării de armament Ucrainei. 

O altă voce puternică din UE care refuză propunerea americanilor este Marea Britanie. Phillip Hammond, ministrul Externelor de la Londra, a avertizat că înarmarea Ucrainei va duce la escaladarea conflictului în care, până acum, au murit mai bine de 5.300 de oameni. „În acest moment nu credem că furnizarea de armament ar reprezenta o contribuţie pozitivă. Şi câtă vreme există ceea ce seamănă aproximativ cu un blocaj militar, toată atenţia trebuie să fie îndreptată spre găsirea unei soluţii politice pentru rezolvare acestuia”, a declarat Hammond vineri, la Munchen, unde s-a aflat pentru a participa la Conferinţa de Securitate.

Pături versus tancuri

Această poziţie a fost aspru criticată de delegaţia americană. Senatorii republicani John McCain şi Lyndsey Graham au îndrăznit cele mai dure atacuri la Merkel. „La final de zi, poţi să te duci la Moscova până te albăstreşti (aluzia la întâlnirea Merkel-Putin-Hollande de la Moscova – n.r.). Important este să te ridici şi să confrunţi ceea ce este în mod evident o minciună şi un pericol”, a spus Graham. 

„Ucrainenii sunt măcelăriţi, iar noi le trimitem pături şi mâncare. Păturile nu te ajută prea mult în faţa tancurilor”, a spus şi McCain, fost candidat la preşedinţia SUA şi erou al Războiului din Vietnam. 

„De prea multe ori, Putin a promis pace şi, în schimb, a livrat tancuri, soldaţi şi arme”, a declarat şi vicepreşedintele american Joe Biden, lăsând uşa deschisă planului de înarmare. 

Presiunile pentru înarmarea Ucrainei nu vin însă doar dinspre americani, ci şi din partea NATO. Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor militare NATO, s-a pronunţat deja în favoarea înarmării. Însă până la tranşarea acestei dispute, Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord a prezentat un amplu plan de consolidare a forţelor militare pe flancul estic. La sfârşitul săptămânii trecute, NATO a prezentat un plan pentru înfiinţarea unei divizii de reacţie rapidă în Europa de Est. „Facem asta ca răspuns la acţiunile agresive pe care le-am văzut din partea Rusiei, care violează legislaţia internaţională”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/triunghiul-comercial-sua-ue-rusia" target="_blank">View the story "Triunghiul comercial SUA-UE-Rusia" on Storify</a>]