Studiu: populişti din întreaga lume, atraşi de teorii ale conspiraţiei. Cele mai populiste ţări

Studiu: populişti din întreaga lume, atraşi de teorii ale conspiraţiei. Cele mai populiste ţări

FOTO ARHIVĂ

Un studiu al Proiectului Globalizare al YouGov-Cambridge în colaborare cu The Guardian a publicat recent rezultatele  chestionării a peste 20.000 de persoane din 19 ţări democratice din toată lumea în legătură cu atitudini şi convingeri populiste. Cercetătorii au descoperit o relaţie strânsă între populism şi tendinţa de a crede într-o mare varietate de teorii ale conspiraţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Respondenţii provin din ţări din Europa, cele două Americi, Africa şi Asia. 
 
Ţările unde s-au aplicat chestionarele - pentru a sonda cum gândesc cei cu convingeri populiste puternice cu privire la chestiuni precum imigraţia, vaccinarea, reţelele sociale şi globalizarea - reprezintă peste 60 la sută din populaţia lumii, dar cercetătorii au analizat datele pentru 19 ţări democratice reuşind să izoleze un grup omogen (22 la sută din totalul celor chestionaţi, numărul lor variind de la ţară la ţară ) cu convingeri populiste puternice.
      
Studiul a lucrat cu conceptul lui Cas Mudde (un cercetător danez) de populism: o ideologie care opune grupul celor „puri „elitei corupte”, şi care enunţă că politica trebuie să exprime voinţa poporului.
 

Miza

 
Studiul caută să pună într-o nouă lumină corelaţia dintre o ideologie populistă şi fenomene sociale şi de propagandă politică precum campaniile antivaccinare dar şi conexiunile cu crizele politice la un moment dat precum cele declanşate de problema imigranţilor.
 

O corelaţie semnificativă între populism şi teorii ale conspiraţiei

 
Cercetătorii în domeniul ştiinţelor politice au descoperit că populiştii manifestă o tendinţă mai puternică decât cei cu alte convingeri politice de a crede în teorii ale conspiraţiei cu privire la vaccinuri, încălzirea globală şi atacurile teroriste de la 11 septembrie, aceştia fiind neîncrezători faţă de experţi, dovezi ştiinţifice, informaţii bazate pe fapte şi democraţia reprezentativă.
   
Populiştii cred în anumite teorii ale conspiraţiei mai mult decât în altele. De exemplu, persoanele cu convingeri populiste pronunţate sunt de aproape două ori mai înclinate să creadă că presupusele efecte dăunătoare ale vaccinurilor sunt ascunse deliberat de public. Populiştii cred într-o măsură relativ similară că guvernul SUA i-a ajutat pe teroriştii de la 11 septembrie sau că încălzirea globală produsă de om este de fapt o înşelătorie.
 
Doi din 5 populişti chestionaţi au fost de acord că indiferent cine se află la cârma guvernului „ un singur grup de oameni controlează din culise tot ce se întâmplă şi se află la conducerea lumii – prin comparaţie cu sub un sfert din ceilalţi respondenţi.
 
 

Cele mai populiste ţări

 
Cea mai populistă ţară – Brazilia (42 la sută dintre respondenţi şi-au exprimat acordul puternic faţă de afirmaţiile populiste), urmată de Africa de Sud (39 la sută) – ambele ţări fiind afectate de mai multe scandaluri de corupţie.
 

SUA se apropie de cele mai populiste ţări europene

 
Unul din 4 americani a exprimat vederi populiste -  o proporţie destul de apropiată de cea din Polonia, Franţa şi Spania – cele mai populiste ţări europene, conform studiului. 
 

Cele mai puţin populiste ţări

 
Canada, UK şi Suedia – mai puţin de 15 la sută dintre respondenţi s-au arătat populişti, cele mai puţin populiste ţări fiind Danemarca şi Japonia – cu sub 10 la sută dintre locuitori cu convingeri puternic populiste.
 
Respondenţii populişti din ţări diferite s-au arătat mai mult sau mai puţin înclinaţi să creadă in teorii ale conspiraţiei specifice, precum ideea că guvernul ascunde deliberat contactul între oameni şi extratereştri sau că un grup secret sau o organizaţie a răspândit intenţionat  SIDA în întreaga lume. Dar toţi populiştii erau înclinaţi să creadă că elitele amorale se află în legătură şi îi exploatează pe ceilalţi în propriile interese.
 
Respondenţii cu convingeri populiste puternice sunt de asemenea mult mai înclinaţi să creadă că sistemul politic al ţării lor este „defect” fiind necesar să fie „schimbat cu totul”, în vreme ce încrederea lor în canalele de ştiri naţionale şi în publicaţiile de largă circulaţie e foarte limitată. În schimb populiştii sunt mai înclinaţi să caute ştiri pe platforme precum Facebook, Twitter, YouTube  şi WhatsApp – medii propice pentru teorii ale conspiraţiei.
 
 
   

Benjamin  Moffitt care a scris despre ascendenţa populismului la nivel global a spus citat de BBC că cei mai de succes populişti sunt cei de dreapta, în particular dreapta radicală, precum Donald Trump în SUA, Viktor Orban în Ungaria şi Marine le Pen în Franţa.

 

 

Relaţia dintre populismul de dreapta şi campaniile anti-vaccinare

 
 
Studiul a mai descoperit că 25 la sută din respondenţii din opt mari ţări europene care au votat pentru partide sau candidaţi populişti au exprimat îngrijorări în legătură cu efectele vaccinurilor faţă de doar 14 la sută din ceilalţi. 
 
Franţa are cele mai mari rate de neîncredere în vaccinuri din lume, 44 la sută dintre cei care au votat cu Marine Le Pen la alegerile prezidenţiale din 2017 arătându-se îngrijoraţi de efectele vaccinurilor faţă de  12 la sută din cei care au votat cu Emmanuel Macron.
 
Votanţii formaţiunii antisistem Mişcarea 5 Stele din Italia care a şi susţinut propaganda anti vaccin au exprimat aceleaşi îngrijorări.
 
Rezultatele nu s-au confirmat pentru cei care au votat partidul populist de stânga Podemos  - aceştia au manifestat o înclinaţie mai scăzută decât majoritatea votanţilor celorlalte partide de a crede într-o conspiraţie legată de vaccinuri.
 
Scepticismul faţă de dovezile ştiinţifice nu are legătură cu factori precum educaţia, fiind motivat mai degrabă de furia şi atitudinile suspicioase faţă de elite şi experţi - consecinţa fiind creşterea susţinerii faţă de partidele antisistem în Europa şi în lume, spun cercetătorii.
 
 
Vaccinurile precum cel contra pojarului sunt considerate sigure de către comunitatea ştiinţifică, ele salvând milioane de vieţi anual, spun aceiaşi cercetători.
 
De pildă, UNICEF a dezvăluit recent că îmbolnăvirile de pojar au crescut cu 300 la sută în primele luni ale anului comparativ cu anul trecut. Aproximativ 169 de milioane de copii sub 10 ani din întreaga lume nu sunt vaccinaţi.
 
Atitudinile şi convingerile populiste se manifestă împotriva unui asemenea tip de consens ştiinţific, ele exprimând temeri, neîncredere sau suspiciuni duse la extrem.
 
Studiul poate fi consultat aici
 

Trăsături tipice ale liderilor populişti identificate de alţi cercetători:

 
Proastele maniere sau comportamentul necaracteristic unui politician – exemplu fiind Trump şi preşedintele filipinez Duterte.
 
Perpetuarea unor situaţii de criză. 
 
Faptul că mereu sunt anti-ceva – anti-politică, anti-elite, o trăsătură care denotă multă versatilitate, una dintre punctele sale forte
 
Nu sunt adepţii sistemelor democratice complicate, preferând mecanismele democratice directe precum referendumurile.
 
Tind să fie autoritari prin faptul că nu au încredere în sistem – se simt determinaţi să ia decizii de forţă care nu sunt caracteristice democraţiilor tradiţionale.
 
Se cred infailibili de exemplu fostul preşedinte al Venezuelei, populistul de stânga Hugo Chavez spunea „Eu sunt poporul” - sugerând „cine nu e cu mine e împotriva poporului.”
 
Fac oferte şi promisiuni nerealiste.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: