Studiu: Pandemia de coronavirus accentuează inegalităţile sociale

Consecinţele sociale şi economice ale perioadei de lockdown sunt majore. Nu toţi resimt, însă, aceste urmări în aceeaşi măsură. Cele mai afectate sunt persoanele cu venituri mici şi femeile.

Femeile au cel mai mult de suferit de pe urma crizei coronavirus, atrage atenţia Aline Zucco de la Institutul de studii economice şi sociale WSI al Fundaţiei Hans Böckler, adăugând, în dialog la DW, că deja dinaintea izbucnirii pandemiei, femeile câştigau mai puţin decât bărbaţii.

Închiderea grădiniţelor şi a şcolilor a avut efecte diferite asupra femeilor şi bărbaţilor. În momentul începerii pandemiei, multe perechi au fost nevoite să ia o decizie: cine stă acasă şi are grijă de copii?

Pentru că, adesea, femeile câştigă mai puţin decât bărbaţii, decizia a fost luată în general din motive economice. Potrivit unui studiu efectuat de Fundaţia Hans Böckler, în cazul în care ambii părinţi lucrau, în majoritate femeile au fost cele care au rămas acasă şi s-au îngrijit de cei mici. “Astfel inegalităţile dintre femei şi barbaţi s-au accentuat”, constată Zucco.  

Afectaţi sunt înainte de toate cei cu venituri mici

Şi Katja Möhring, profesor de sociologie la Universitatea din Mannheim, a ajuns la aceeaşi concluzie, la capătul unui studiu realizat cu studenţii ei. Chestionaţi au fost în fiecare săptămână, începând din luna martie, 3.500 de oameni, cu privire la modul în care pandemia le-a schimbat viaţa.

Pe timp de lockdown, femeile sunt cele care au rămas de regulă acasă pentru a avea grijă de copii

Persoanele care lucrau doar câteva ore pe săptămână, care aveau aşa-numite mini-joburi şi cele care ofereau servicii la domiciliu, cum ar fi de exemplu curăţenie, asistenţă medicală sau îngrijirea vârstnicilor, şi-au pierdut, în bună parte, foarte repede locul de muncă. Şi sub acest aspect, “în special femeile au fost grav afectate”, explică Möhring.  

O astfel de criză amplifică substanţial inegalităţile sociale consideră şi Anja Piel, membră a prezidiului Uniunii Sindicatelor din Germania, DGB. “Criza îi afectează cel mai puternic pe angajaţii cu venituri mici şi pe cei cu slabă pregătire”, subliniază Piel. Aceştia nu pot lucra de regulă de acasă, în regim de home office. Cei care câştigau puţin înaintea declanşării pandemiei, o duc acum adesea şi mai rău.  

Pe de altă parte, persoanele cu venituri mai mari au fost, în general, într-o mult mai mică măsură, obligate să renunţe la job sau să-şi reducă volumul de muncă. Şi studiul realizat de Universitatea din Mannheim relevă că 40 la sută dintre persoanele cu o pregătire bună au putut lucra de acasă.

Dezavantajaţi sunt şi migranţii

DGB nu prezintă cifre concrete, dar Anja Piel crede că persoanele cu origini străine se numără printre cei clar dezavantajaţi de actuala criză, oferind un exemplu. Cei care nu au un drept de şedere permanent în Germania, ci doar statut de “toleraţi” pe un timp limitat, îşi pierd, în contextul actual, locul de muncă şi ajung în situaţia, în cazul în care nu-şi găsesc repede alt job, să nu mai poată rămâne în Germania.

Anja Piel: Trebuie secată mlaştina veniturilor mici

Din cauza pandemiei, s-au redus şi locurile de pregătire profesională oferite de întreprinderi. Afectaţi sunt, dintre tineri, înainte de toate cei cu origini străine, apreciază Piel. Potrivit studiilor, aceşti tineri întâmpină oricum dificultăţi în a găsi un loc de pregătire profesională.

Independent de pandemie, această „mlaştină a veniturilor mici“ trebuie secată, spune Piel, revendicând salarii mai mari pentru asistenţii medicali şi persoanele cu venituri mici. “Avem nevoie de salarii care să ferească oamenii de sărăcie”, solicită reprezentanta DGB.

Oamenii care acum sunt ameninţaţi de şomaj ar trebui să aibă posibilitatea de a face cursuri pentru a se reorienta profesional. Anja Piel salută pachetul substanţial de măsuri adoptat de guvernul de la Berlin pentru atenuarea consecinţelor crizei coronavirus. Cu toate acestea, Piel se aşteaptă la o creştere a şomajului. Care, în final, va accentua şi mai mult inegalităţile sociale.

Miodrag Soric - Deutsche Welle