Strategia UE pentru „băieţii răi“: divizarea grupului de la Vişegrad

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oficialii europeni au o nouă abordare în ceea ce priveşte relaţia cu ţările-problemă din Europa Centrală - Bruxelles-ul curtează Praga şi Bratislava şi joacă dur când vine vorba de Varşovia şi Budapesta.

„Divide et impera“ este noua strategie a Bruxelles-ului în relaţia cu ţările care fac parte din grupul de la Vişegrad - Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia.

Mai precis, scrie Politico.eu, Comisia Europeană încearcă, în spatele uşilor închise, să creeze o fisură între Ungaria şi Polonia, pe de o parte, şi Slovacia şi Cehia, de cealaltă parte. 

Potrivit mai multor diplomaţi şi oficiali din regiune, Comisia se foloseşte în acest scop de negocierile în desfăşurare privind viitorul buget european. Iar dacă se va dovedi de succes, tactica ar putea izola şi mai mult Ungaria şi Polonia, ambele considerate state paria de mulţi oficiali din Europa de Vest, ca urmare a derivelor lor autoritare.

Astfel, Comisia i-a atenţionat pe liderii de la Praga şi Bratislava că nu este în interesul lor să aibă o relaţie strânsă cu liderul de facto al Poloniei Jaroslaw Kaczynski sau cu premierul ungar Viktor Orban.

Strategia adoptată de Bruxelles vine în contextul în care unitatea grupului de la Vişegrad a cunoscut de la înfiinţarea acestuia, în 1991, suişuri şi coborâşuri. După 2004, anul în care ţările care fac parte din această alianţă au devenit membre UE, interesele lor au fost nu o dată divergente. 

Fricţiuni evidente

De altfel, dezcordurile au fost evidente la recenta întâlnire anuală a liderilor regionali organizată la Bratislava de centrul de reflecţie Globsec din Slovacia. 

Ministrul polonez de Externe, Jacek Czaputowicz, a avertizat că acordarea unor puteri sporite Comisiei şi îmbrăţişarea unor propuneri pentru o mai puternică integrare a Uniunii, precum cele avansate de preşedintele francez, Emmanuel Macron, ar „impune voinţa elitelor asupra oamenilor“.

Însă alţi oficiali din regiune au dat dovadă de precauţie când a venit vorba de susţinerea alternativei, adică o abordare „interguvernamentală“ în privinţa luării deciziilor la nivelul UE, care ar putea duce, potrivit lor, la o şi mai mare influenţă a Franţei şi Germaniei.

„Ar fi foarte rău dacă am vedea un proces care să transforme Europa dintr-o instituţie condusă la nivel comunitar într-una interguvernamentală“, a afirmat secretarul de stat slovac pentru afaceri europene Ivan Korcok.

Potrivit lui, un astfel de curs ar expune „diferenţele de greutate“ între statele mari şi cele mici. „Ar fi o problemă pentru ţările mici, întrucât a căuta o confruntare cu Comisia nu este acelaşi lucru cu a căuta o confruntare cu băieţii mari“, a adăugat el.

Uniţi doar în faţa refugiaţilor

Principala chestiune care continuă să menţină conexiunile dintre ţările grupului de la Vişegrad este reprezentată de migraţie, toate aceste state fiind împotriva cotelor de refugiaţi, dar şi împotriva altor propuneri ce le-ar obliga să accepte un număr semnificativ de migranţi. 

Însă lucrurile nu stau la fel şi în privinţa propunerii Comisiei referitoare la „statul de drept“, care ar permite Bruxelles-ului să taie fondurile în cazul ţărilor care nu respectă standardele democratice. 

Propunerea a venit după decizia Comisiei din decembrie de a încerca să sancţioneze Polonia ca urmare a controversatei sale reforme a justiţiei, tentativă care pare să fie o cauză pierdută, având în vedere că pentru ca Bruxelles-ul să facă acest pas este nevoie de unanimitatea statelor membre, iar Ungaria se opune.

Numai că există unele voci care spun că liderul de la Budapesta, şi el acuzat adesea că nu respectă normele democratice, s-ar putea răzgândi, dacă Ungaria va beneficia de condiţii favorabile în viitorul cadru multianual bugetar.

În acest timp, oficiali din Slovacia şi Cehia au dat de înţeles că nu sunt dispuşi să-şi sacrifice propriul interes pentru a apăra Polonia şi Ungaria în chestiunea statului de drept. În plus, interesele Slovaciei şi Cehiei converg mai bine cu cele ale Germaniei şi Austriei, cu care au legături economice strânse. 

Dar, scrie Politico.eu, chiar şi în ciuda „occidentalizării“ unei părţi a grupului Vişegrad, strategia Comisiei s-ar putea întoarce împotriva ei în cazul în care mişcările populiste ar reuşi să convingă populaţia că acţiunile Bruxelles-ului fac parte dintr-o strategie mai amplă de a-şi impune voinţa în regiune. Aşa s-a întâmplat, de pildă, în cazul migraţiei. Iar faptul că executivul comunitar nu a reuşit să înveţe din acea greşeală subliniază un aspect fundamental, spune Milan Nic de la German Council on Foreign Relations: „ei (oficialii europeni, n. red.) nu-i înţeleg pe est-europeni“.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite