Sputnik vede „agenturili străine“ în Uniunea Europeană pentru reacţia la evenimentele din Belarus

FOTO EPA-EFE

Portalul Sputnik România a publicat, pe 17 august, un material în care a anunţat decizia Consiliului European de a convoca pentru ziua de miercuri, 19 august, un summit extraordinar al UE dedicate evenimentelor din Belarus, încă aflate în plină desfăşurare.

Potrivit textului, luarea de atitudine a Uniunii Europene privind situaţia din Belarus înseamnă amestec în politica internă a unei ţări suverane, şi chiar încercarea de a-şi impune propriile politici.

Chiar dacă materialul are formatul unei ştiri, atât titlul, cât şi textul său formează o opinie negativă privind acţiunile Uniunii Europene. Astfel, are loc un act de manipulare al opiniei publice.

Analiza titlului

Titlul ştirii este „UE se amestecă în Belarus: liderii europeni, videoconferinţă extraordinară”. Încă de la debutul mesajului transmis, cititorul este pus în situaţia de a crede că Uniunea Europeană comite un act ostil faţă de un stat independent, potenţial cu intenţii agresive. Titlul nu corespunde unei ştiri, nu păstrează un ton neutru şi dezangajat faţă de evenimentul descris. El este îndreptat spre denigrarea Uniunii Europene şi demonizarea intenţiilor acesteia.

Context

Alegerile prezidenţiale din Belarus, desfăşurate pe 9 august, au fost urmate de puternice manifestaţii de protest însoţite de violenţe între trupele speciale ale Ministerului de Interne şi protestatarii nemulţumiţi de rezultatele oficiale ale scrutinului, anunţate de Comisia Electorală Centrală şi contestate de stafful principalului candidat din opoziţie, Svetlana Tihanovskaia. În următoarele zile, au urmat reacţii ale principalilor actori internaţionali, unii dintre care au condamnat violenţele şi nu au recunoscut rezultatele alegerilor, precum Polonia şi statele baltice, iar alţii, precum Rusia sau China, l-au felicitat pe Aleksandr Lukaşenko cu ocazia victoriei, recunoscându-i realegerea.

Vezi si: Cum se încearcă discreditarea protestelor din Belarus - partea I

O reacţie în bloc a Uniunii Europene a întârziat, însă, summitul extraordinar fiind convocat abia pentru miercuri, 19 august. În acelaşi timp, Rusia a avertizat puterile occidentale să nu intervină în situaţia din Belarus. Astfel, orice poziţie consolidată a Uniunii Europene care să nu-i fie favorabilă lui Aleksandr Lukaşenko este percepută de Moscova drept ostilă la adresa intereselor Rusiei, care l-a recunoscut pe liderul de la Minsk drept preşedinte ales. În acest context se înscriu demersurile instituţiilor de presă subordonate intereselor Rusiei de a prezenta îngrijorările şefilor de state şi de guverne ale UE faţă de încălcarea drepturilor omului şi cetăţeanului în Belarus drept ingerinţe în afacerile interne ale acestei ţări.

Fals narativ

Chiar din prima frază a articolului, faptului convocării unui summit extraordinar al UE îi este dată o apreciere valorică negativă. Potrivit autorului, „Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a anunţat convocarea unui summit al liderilor din ţările UE pe tema crizei din Belarus, marcând astfel dorinţa UE de a se amesteca în politica internă a unei ţări suverane şi de a-şi impune politicile în Belarus”. După această afirmaţie, este inserat un citat din mesajul postat pe contul de Twitter al lui Charles Michel, urmat de o scurtă trecere în revistă a poziţiilor Germaniei şi Franţei de aprobare a extinderii sancţiunilor împotriva regimului de la Minsk şi de susţinere a opoziţiei din Belarus. Concluzia ştirii nu este cu nimic mai puţin tăioasă la adresa Uniunii Europene: „Nu este prima oară când UE se amestecă în politica internă a altor state care nu sunt nici măcar membre ale Uniunii, încercând să impună de dinafara propriile politici unor state suverane deşi nimeni nu i-a acordat Uniunii dreptul de a decide pentru alţii”. Afirmaţia precum că nu ar fi pentru prima dată când UE s-ar amesteca în politica internă a unor state nu este urmată de exemple concludente în acest sens.

Date factuale

Articolul în cauză prezintă o reacţie aflată în limitele convenţiilor internaţionale la care Belarus şi Uniunea Europeană sunt părţi drept o ingerinţă în afacerile interne ale unei ţări vecine cu UE. Chiar dacă după venirea la putere a lui Aleksandr Lukaşenko relaţiile cu Uniunea Europeană s-au răcit substanţial, Belarus este un vecin al Uniunii Europene şi, în această calitate, face obiectul unui interes legitim al UE ca la hotarele sale să se afle state guvernate după principiile respectării drepturilor şi libertăţilor omului şi cetăţeanului. În 1995, Belarus şi Uniunea Europeană au semnat un acord de parteneriat şi cooperare (PCA), baza pentru dezvoltarea relaţiilor între blocul comunitar şi orice alt stat. Acesta nu a fost, însă, ratificat de Uniunea Europeană ca urmare a derapajelor antidemocratice şi totalitare ale regimului de la Minsk. De asemenea, UE a exclus Belarus din Politica Europeană de Vecinătate (PEV), din aceleaşi cauze. Însă comerţul reciproc a cunoscut o creştere enormă, exporturile belaruse în UE crescând de la 827 de milioane de dolari în 2001 la 17,5 miliarde în 2012, când au constituit 38% din total. În ultimii ani, tendinţa a fost de scădere continuă, dar chiar şi aşa, în 2017, de exemplu, 11,6% din exporturile belaruse au mers spre Uniunea Europeană, în timp ce 19,9% din importuri au venit din aceeaşi direcţie. În 2015, UE a aprobat ridicarea celor mai multe dintre sancţiunile impuse anterior, în ultimii ani relaţiile bilaterale cunoscând o perioadă de dezvoltare fructuoasă. În 2020, Uniunea Europeană a aprobat instituirea unui regim simplificat de vize cu Belarus. În perioada 2001-2013, programele de microcreditare ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au finanţat proiecte în valoare de 837 de milioane de dolari.

În aceste condiţii, având în vedere importanţa Belarusului pentru stabilitatea regiunii Europei Centrale, este de înţeles că reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene îşi pot exprima poziţia asupra evenimentelor de o gravitate deosebită din această ţară, care s-au soldat cu victime şi mii de răniţi, cu nesocotirea drepturilor electorale şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, printre care libertatea de expresie.

Vezi si: Cum se încearcă discreditarea evenimentelor din Belarus - partea a II a

Tehnica dezinformării

Articolul în cauză ratează misiunea oricărei ştiri: de a oferi un volum de informaţii echidistante despre un eveniment. În schimb, el reuşeşte în misiunea de a manipula opinia publică prin intermediul unei etichetări negative, folosindu-se teza „amestecului în afacerile interne” ale Belarusului, una relevantă pentru o anumită parte a publicului românesc în contextul Revoluţiei din decembrie 1989. Se forţează o analogie, în mentalul publicului cititor, cu Nicolae Ceauşescu şi acuzaţiile sale faţă de „agenturili străine”, stimulându-se sensibilitatea nostalgicilor după regimul comunist din România şi clişeele obişnuite în mediul acestora, de unde se poate ajunge, de exemplu, la deplângerea sorţii Belarusului în comparaţie cu România post-comunistă.

Despre sursă

Portalul Sputnik Moldova face parte din reţeaua internaţională de site-uri a agenţiei ruse Sputnik, care, la rândul ei, este o structură subordonată agenţiei internaţionale „Rossia segodnya”, definită drept „întreprindere federală unitară de stat”, creată în decembrie 2013 printr-un decret semnat de preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.

Autor: Dan NICU