Sprijinit de extrema dreaptă, un conservator câştigă primăria Madridului

Sprijinit de extrema dreaptă, un conservator câştigă primăria Madridului

Jose Luis Martinez Almeida, noul primar al Madridului FOTO EPA-EFE

Municipalitatea Madrid a trecut pe eşichierul drept sâmbătă, în urma susţinerii oferite de către Partidul Vox (extremă dreapta) candidatului conservator Jose Luis Martinez Almeida, relatează AFP.

Ştiri pe aceeaşi temă

La trei săptămâni după alegerile municipale, în urma unor intense negocieri, Jose Luis Martinez Almeida de la partidul Popular (PP, conservator) a fost ales primar atât cu susţinerea unor consilieri de la Ciudadanos (centru-dreapta), cât şi de la Vox.

În total 30 de consilieri municipali au votat cu Martinez Almeida, reprezentând mai mult decât majoritatea absolută necesară.

El îi succede astfel lui Manuela Carmena, o fostă magistrată aleasă în 2015 cu susţinerea stângii şi extremei stângi.

PP urmează să administreze Madridul într-o coaliţie cu Ciudadanos şi cu susţinerea Vox.

Un acord similar a fost încheiat cel puţin în încă un oraş, în contextul în care Vox, înfiinţat în 2013 şi practic absent din peisajul politic în urmă cu un an, înregistrează progrese în ţară. Formaţiunea a obţinut în aprilie 10% din voturile exprimate şi 25 din cele 250 de mandate în Parlamentul spaniol.

„Ne veţi auzi deplângând cât e nevoie faptul că aţi decis să acordaţi unei forţe ca Vox capacitatea de a decide cu privire la Guvernul celui mai important oraş din Spania, unul din cele mai importante din lume“, a declarat Pepu Hernandez, candidatul înfrânt al Partidului Socialist (PSOE), la postul de primar al Madridului.

PP şi Ciudadanos au semnat un acord în 80 de puncte, pentru a guverna împreună capitala. Între aceste puncte figurează o revizuire a Madrid Central, un sistem de restricţionare a circulaţiei în centrul oraşului, implementat de Carmena.

Acest sistem interzice - şi prevede amenzi în acest sens - automobiliştilor accesul în centrul oraşului, cu obiectivul afişat al unei reduceri cu 40% a emisiilor.

Cele două formaţiuni au convenit să declare „un moratoriu al amenzilor“ începând de la 1 iulie, în timp ce revizuiesc acest plan.

Colau, la Barcelona, cu susţinerea lui Valls

La Barcelona, primarul de extremă stânga Ada Colau urma să fie reales sâmbătă, fără vreo surpriză, cu susţinerea socialiştilor şi a fostului premier francez Manuel Valls, împotriva candidatului separatiştilor catalani.

În urma unei consultări interne, activişti din partidul Adei Colau au decis vineri, cu 71% din voturile exprimate, să susţină o coaliţie cu socialiştii, care să-i permită primarului în exerciţiu să rămână la conducerea celeui de-al doilea cel mai important oraş din Spania.

Activiştii au validat un „acord cu PSOE pentru a păstra primăria timp de patruu ani şi a promova politici de care oraşul are nevoie“, a comentat în faţa presei Colau, evitând să evoca susţinerea lui Valls.

Această alianţă între Ada Colau şi socialişti îi lasă foarte puţine şanse de a fi ales primar lui Ernest Maragall, candidatul Partidului Stânga republicană Catalană (ERC), care a obţinut o victorie în alegerile municipale, la sfârşitul lui mai.

Maragall a devansat-o pe Colau cu aproximativ 5.000 de voturi, însă amândoi au obţinut acelaşi număr de aleşi - 10 - în Consiliul Muncipal, care are 41 de mandate.

Separatiştii sperau să poată guverna metropola catalană - pentru prima oară din anii '30 -, în contextul în care guvernează regiunea.

Însă Manuel Valls - candidatul susţinut de Ciudadanos şi clasat al patrulea în urma scrutinului - a schimbat datele problemei şi a propus să o susţină ”fără nimic în schimb” pe fosta sa rivală. ”Prioritatea este evitarea ca Barcelona să devină o pârghie separatistă”, a subliniat el.

În campanie, Valls s-a arătat însă agresiv cu primarul în exerciţiu, catalogându-i drept un ”dezastru” politica în domeniul securităţii sau locuinţelor.

Colau a dat asigurări vineri că ”nu a vorbit şi nici negociat” cu Valls şi a subliniat că ei ”nu împărtăşesc acelaşi model de oraş”.

În alegerea primarului, sâmbătă, Colau contează pe 21 de mandate necesare unei majorităţi absolute - zece ale formaţiuni sale, opt socialiste şi cel puţin trei ale platformei lui Manuel Valls.

O fostă activistă a dreptului la locuinţă, Ada Colau a ajuns la primărie în 2015, drept candidată a unei platforme cetăţenşti susţinute de Partidul Podemos (stânga radicală). În cazul realegerii sale, Barcelona ar urma să fie unul dintre ultimele bastioane municipale păstrate de Podemos şi aliaţii săi, care au ”cucerit” în 2015 mai multe oraşe spaniole mari, între care Madridul şi Barcelona.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: