Şi a mai spus ceva preşedintele Consiliului European, de Ziua Europei, în limba română: „Aţi organizat un summit excepţional. Puteţi fi mândri de munca depusă, la fel cum Europa e mândră de dumneavoastră. Pur şi simplu m-am îndrăgostit de Sibiu. Toată Europa s-a îndrăgostit de dumneavoastră“.

Obişnuiţi cu eşecurile şi descurajaţi de lamentabilul război politic intern, am primit, ca popor, o recunoaştere şi un impuls esenţiale, în momentul de cotitură în care e vital ca, la 30 de ani de la căderea comunismului, să punem punct începutului şi să construim România - europeană în esenţa ei, în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor.

După 15 ani de la aderarea primelor state estice la UE, liderii europeni au demonstrat, la Sibiu, că sunt capabili să pună între paranteze ceea ce-i desparte şi să-şi afirme voinţa de a merge împreună mai departe. Nu e puţin lucru cu două săptămâni înainte de alegerile europarlamentare şi după multiplele crize ce au deschis, în ultimul deceniu, grave linii de fractură în UE. Mesajul de unitate este principalul semnal transmis din România şi el se regăseşte în sfera programatică a summit-ului. „Nu vom lăsa loc diviziunilor care vin împotriva interesului nostru colectiv“, se afirmă în Declaraţia de la Sibiu, care sintetizează direcţiile fundamentale ale evoluţiei UE în următorii cinci ani.

La Sibiu, Europa şi-a regăsit numitorul comun.

Sunt zece angajamente pe care actualul leadership european, în consens cu şefii de state şi guverne din Uniune, le transmite viitoarei configuraţii decizionale de la Bruxelles: unitate, solidaritate, soluţii comune adoptate „ascultându-ne unii pe ceilalţi într-un spirit de înţelegere şi respect“, protejarea democraţiei şi statului de drept („drepturile inalienabile şi libertăţile fundamentale ale tuturor cetăţenilor europeni au fost dobândite cu mari greutăţi şi le vom preţui întotdeauna cum se cuvine“), o Uniune eficientă, echitabilă şi mai apropiată de cetăţeni, înzestrată cu mijloacele potrivite ambiţiilor sale, pregătită pentru viitor, capabilă să-şi protejeze cetăţenii şi să se afirme ca lider mondial responsabil. „Acesta este spiritul de la Sibiu şi spiritul unei noi Uniuni în 27, pregătită să îşi îmbrăţişeze viitorul ca un corp unitar“, conchide declaraţia.

La Sibiu, Europa şi-a regăsit, aşadar, numitorul comun, pe baza căruia va fi definită, la Consiliul European din 20-21 iunie, Agenda Strategică a UE pentru 2019-2024. A fost o reuşită demonstraţie de unitate, dublată de o dezbatere de substanţă a unui spectru larg de provocări cu care se confruntă proiectul european, în cadrul conferinţei dedicate, pe parcursul a trei zile, Viitorului Europei. Au fost abordate de către liderii politici şi experţii prezenţi teme fundamentale, precum proiectele alternative pentru viitorul UE, relaţia transatlantică, apărarea europeană, combaterea dezinformării şi vecinătatea Europei (Parteneriatul Estic aniversează, luni, zece ani).

Preocupările exponenţilor statelor membre s-au tradus şi printr-o serie de iniţiative în câteva direcţii importante. Astfel, în vederea asigurării respectării statului de drept a fost evocată crearea postului de comisar european dedicat garantării valorilor democratice şi statului de drept în UE, iar în materie de politică externă nouă state membre, între care Franţa, Germania şi România, vor propune, la Consiliul Afaceri Externe din 17 iunie, măsuri pentru eficientizarea Politicii Externe şi de Securitate Comune.

O atenţie aparte a atras presei internaţionale apelul a opt state din UE pentru accelerarea combaterii schimbărilor climatice, în contextul în care astăzi UE şi-a epuizat resursele naturale pentru acest an. Dacă întreaga omenire ar consuma în acelaşi ritm ceea ce Pământul poate reînnoi în decurs de un an, atunci lumea de azi ar avea nevoie de 2,8 planete precum Terra pentru a trăi. Drept urmare, Franţa şi alte ţări cu guverne liberale şi social-democrate propun alocarea a 25% din bugetul UE pentru acţiunile de protejare a climei.

Nu în ultimul rând, de Ziua Europei, 21 de şefi de state din UE, inclusiv România, au semnat un apel către cetăţenii Uniunii de a vota la alegerile europarlamentare. Pledoaria pentru valorile europene, semnată inclusiv de reprezentanţii Grupului de la Vişegrad, critică naţionalismul care a dus la barbaria celor două războaie mondiale.

În ceea ce priveşte negocierile ce au debutat în culisele summit-ului privind cele cinci posturi-cheie ce se eliberează în acest an la vârful UE, va urma o perioadă de regrupări de forţe şi intense speculaţii în preajma alegerilor. Donald Tusk a convocat, în acest sens, un summit informal în 28 mai, când va fi cunoscută opţiunea cetăţenilor europeni. Delicata operaţiune de desemnare a preşedinţilor Comisiei, Parlamentului, Consiliului, Serviciului de Acţiune Externă şi Băncii Centrale Europene va reprezenta primul test efectiv al spiritului de unitate afirmat la Sibiu.

* un articol Europolis *