Spania îşi ia Catalonia înapoi INFOGRAFIE

Parlamentul catalan a adoptat vineri o rezoluţie prin care a declarat că regiunea devine „stat independent care ia forma unei republici“, dar o oră mai târziu Madridul a răspuns dur, preluând controlul.

Guvernul de la Madrid încearcă să pună capăt crizei prin care trece Spania ca urmare a referendumului privind independenţa Cataloniei ce a avut loc pe data de 1 octombrie în această regiune, în ciuda faptului că demersul fusese declarat ilegal de Curtea Constituţională spaniolă.

Vineri, la aproape o lună de la rezultatul referendumului în favoarea independenţei, care însă nu a putut fi verificat, situaţia a escaladat. Parlamentul Cataloniei a adoptat o rezoluţie care declară că regiunea din nord-estul Spaniei devine un „stat independent care ia forma unei republici“, un eveniment fără precedent în istoria Spaniei contemporane.

Rezoluţia a fost adoptată cu 70 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi două abţineri, după cum a anunţat Carme Forcadell, preşedinta legislativului regional de la Barcelona, ce are 135 de locuri.

Liderul separatist catalan Carles Puigdemont şi ceilalţi membri ai guvernului regional au luat parte la vot, în timp ce parlamentarii din Partidul Socialist, Partidul Popular şi Ciudadanos au părăsit sala de şedinţe înaintea votului în semn de protest, lăsându-i să se pronunţe doar pe parlamentarii din formaţiunile Junts pel Si (Uniţi pentru Da), CUP (partidul de extremă-stânga aliat al lui Carles Puigdemont) şi Catalunya Si Que Es Pot (asociat cu Podemos).

Imediat, premierul spaniol Mariano Rajoy a făcut apel la calm, într-un mesaj postat pe reţeaua Twitter. „Adresez un apel la calm tuturor spaniolilor. Statul de drept va restabili legalitatea în Catalonia“, a scris el.

Bucurie de scurtă durată

Şi, cum era de aşteptat, Madridul a contraatacat oficial, la numai o oră după ce secesioniştii şi-au declarat independenţa, iar susţinătorii lor au ieşit în stradă, la Barcelona, pentru a sărbători victoria. 

Mai precis, Senatul spaniol a aprobat cu 214 voturi pentru, 47 împotrivă şi o abţinere cererea Guvenului spaniol de a aplica prevederile articolului 155 al Constituţiei, care permite statului să preia controlul asupra unei comunităţi autonome „dacă nu-şi respectă obligaţiile impuse de Constituţie sau alte legi“. Iar Madridul a trecut fără să ezite la fapte, începând procesul de plasare a Cataloniei sub tutela sa.

Consiliul de Miniştri al Spaniei a aprobat demiterea întregului guvern catalan, în fruntea căruia se afla separatistul Carles Puigdemont, dizolvarea parlamentului regional şi convocarea de alegeri în Catalonia pentru data de 21 decembrie.

Ministrul de interne spaniol, Juan Ignacio Zoido, a anunţat sâmbătă că l-a destituit pe Josep Lluis Trapero, emblematicul şef al poliţiei catalane, care se află deja sub control judiciar, fiind suspectat că a ajutat protestul catalan pro-independenţă din septembrie.

Administrarea zilnică a Cataloniei va fi delegată conservatoarei Soraya Saenz de Santamaria, care deţine funcţia de vicepremier al Spaniei. Ea îi va lua astfel locul secesionistului Carles Puigdemont.

Soraya Saenz de Santamaria Foto: EPA-EFE

Secesioniştii continuă să sfideze

De cealaltă parte, Puigdemont a îndemnat sâmbătă după-amiază la o „opoziţie democratică“ paşnică faţă de ordinele guvernului spaniol de a-i destitui administraţia şi de a dizolva parlamentul regional.

Într-un discurs televizat, el a declarat că activarea articolului 155 al Constituţiei Spaniei este ilegală şi le-a cerut catalanilor să dea dovadă de „răbdare, perseverenţă“ şi încredere în viitor, să evite „violenţa şi insultele“, inclusiv la adresa cetăţenilor care se opun independenţei, şi să acţioneze „civilizat şi paşnic“.

Destituirea executivului catalan şi disoluţia parlamentului regional decise vineri de Madrid „sunt decizii contrare voinţei cetăţenilor ţării noastre, exprimată la urne“, a mai spus Puigdemont, care nu a părut deloc dispus să-şi recunoască demiterea. „Într-o societate democratică, ţine de competenţa parlamentului să aleagă sau să destituie şefii de guvern“, a subliniat el.

Între timp, la Madrid, mii de oameni ieşiseră în stradă pentru a manifesta pentru menţinerea Cataloniei în componenţa Spaniei. Au strigat „Puigdemont, la închisoare!“ sau „Ceea ce s-a întâmplat în Catalonia este o ruşine“. 

Duminică a avut loc la Barcelona o manifestaţie de amploare în favoarea unităţii Spaniei, la care au participat 1,3 milioane de persoane, potrivit organizatorilor, sau 300.000 potrivit poliţiei municipale.  

1,3 milioane de persoane au participat, ieri, la Barcelona, la o manifestaţie pentru unitatea Spaniei, conform datelor furnizate de Societatea Civilă Catalană, care a organizat demonstraţia Foto: EPA-EFE

Totuşi, secesioniştii nu se lasă. Adjunctul lui Puigdemont, Oriol Junqueras, a afirmat într-un articol publicat în cotidianul „El Punt-Avui“, că  „vom lua decizii care nu vor fi întotdeauna uşor de înţeles în următoarele zile“.

România susţine suveranitatea şi integritatea teritorială ale Spaniei

Uniunea Europeană, marile state europene şi Statele Unite s-au declarat împotriva separării Cataloniei de Spania şi au făcut apel la dialog. Prima reacţie după adoptarea rezoluţiei de independenţă în Parlamentul catalan a venit din partea preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk. 

„Pentru Uniunea Europeană nimic nu se schimbă. Spania rămâne singurul nostru interlocutor şi sper că Guvernul spaniol va favoriza forţa argumentelor, nu argumentul forţei“, a scris Donald Tusk pe pagina sa de Facebook, conform News.ro. 

În acest timp, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat că Uniunea Europeană „nu are nevoie de alte fisuri“, notează AFP. „Nu ne vom amesteca în această dezbatere hispano-spaniolă, dar nu aş dori ca mâine UE să se compună din 95 de state membre“, a spus el.

La rândul său, Departamentul de Stat american a anunţat că susţine Guvernul spaniol în eforturile sale de a opri independenţa Cataloniei. „Catalonia este parte integrantă a Spaniei, iar Statele Unite susţin măsurile constituţionale ale Guvernului spaniol menite să menţină Spania puternică şi unită“, a declarat o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei americane - Heather Nauert.

Şi Guvernul german a anunţat că nu recunoaşte declaraţia de independenţă a Cataloniei. Iar preşedintele francez, Emmanuel Macron, a spus că singurul său interlocutor din Spania este Mariano Rajoy. Totodată, premierul belgian, Charles Michel, a chemat la discuţii între Madrid şi Barcelona.

Ministerul român al Afacerilor Externe a precizat într-un comunicat că „respingem cu fermitate şi irevocabil «declaraţia unilaterală de independenţă» a Cataloniei“. 

„Reafirmăm sprijinul ferm al României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Spaniei. Spania este un aliat important şi partener strategic al ţării noastre, relaţie reflectată atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul UE şi la nivel internaţional. Subliniem că legitimitatea oricărui proces sau a oricărei acţiuni care ţine de ordinea internă a unui stat rezidă în deplina sa conformitate cu legea fundamentală, cu ordinea de drept din statul respectiv“, se arată în comunicat.

Sondaj: partidele care susţin independenţa vor pierde majoritatea

Partidele politice care se opun ruperii Cataloniei de Spania au un uşor avantaj în faţa celor care susţin independenţa regiunii, arată un sondaj de opinie publicat duminică, în contextul în care Madridul a convocat alegeri anticipate regionale în Catalonia pe 21 decembrie.

Sondajul, care a fost făcut de institutul Sigma Dos pentru ziarul „El Mundo“, pe un eşantion de 1.000 de persoane, a arătat că partidele anti-independenţă întrunesc un sprijin de 43,4% din partea electoratului, în timp ce cele pro-independenţă beneficiază de susţinerea a 42,5% din alegători, notează Reuters.

Potrivit „El Mundo“, formaţiunile care susţin independenţa Cataloniei ar urma să obţină 65 de mandate în Parlamentul regional, ele având nevoie de 68 de mandate pentru asigurarea majorităţii.

Ancheta sociologică a fost realizată în perioada 23-26 octombrie, în condiţiile în care Guvernul spaniol se pregătea să preia controlul asupra Cataloniei,  înainte ca Parlamentul catalan să adopte rezoluţia care declară că regiunea devine un „stat independent care ia forma unei republici“.