Soarta gazoductului Nord Stream 2 în vremea crizei din estul Ucrainei

Vladimir Putin si Angela Merkel in ianuarie 2020 / FOTO EPA-EFE

În timp ce situaţia din estul Ucrainei este tot mai tensionată, o veche problemă a relaţiilor dintre UE, SUA, Germania, Ucraina şi Rusia dă bătăi de cap liderilor politici din ţările implicate: proiectul gazoductului Nord Stream 2.

Unul dintre motivele invocate adesea în ultima perioadă pentru care teama de o invazie pe scară largă a Rusiei în estul Ucrainei ar fi nefondată este soarta gazoductului Nord Stream 2. Interesul Rusiei pentru finalizarea şi darea în folosinţă a gazoductului este văzut ca fiind atât de puternic încât un articol recent al Atlantic Council recomandă legarea celor două probleme în orice efort de negociere pentru pace în estul Ucrainei.

„Conflictul condus de Rusia din Donbas şi construirea gazoductului Nord Stream din Rusia în Germania sunt cele mai controversate două subiecte ale agendei de securitate euro-atlantice din prezent. Fiecare se află într-un impas periculos. Legarea celor două probleme ar lărgi spaţiul de negociere şi ar oferi oportunităţi pentru potenţiale compromisuri”, scrie Atlantic Council.

Pe fondul unor tensiuni tot mai accentuate între Occident şi Rusia, de la probleme precum otrăvirea lui Aleksei Navalnîi şi până la situaţia prezentă din estul Ucrainei, anul 2021 se poate dovedi crucial pentru viitorul controversatului proiect. 

De la presiunea tot mai serioasă asupra administraţiei lui Joe Biden atât din partea republicanilor, cât şi a democraţilor de a lua măsurile necesare pentru blocarea finalizării proiectului la posibilele schimbări de politică din Germania după alegerile din septembrie, Politico inventariază mai mulţi factori pentru care subiectul Nord Stream 2 va fi, în general, un element central al următoarelor luni pe scena internaţională şi, în particular, al capacităţii Occidentului de a face un front unit în faţa Rusiei.

În primul rând, construcţia gazoductului e aproape gata. Mai rămân doar 120 de kilometri, 93 în apele teritoriale ale statului danez şi 28 în apele teritoriale ale Germaniei. Dacă în Danemarca lucrările se pot termina până în septembrie, situaţia din Germania e mai complicată, construirea gazoductului fiind practic blocată de acţiunile ONG-urilor din domeniul protecţiei mediului. Cu toate acestea, majoritatea analiştilor sunt de părere că întreaga afacere e ca şi încheiată, singura controversa fiind capacitatea exactă la care se vor putea livra gaze.

În al doilea rând, Biden e tot mai presat să adopte măsuri dure împotriva proiectului. Atât de semnificativă e presiunea din partea reprezentanţilor din amândouă partidele americane încât aceştia iau în considerare să-i lege mâinile lui Biden dacă nu ia nicio măsură până în vară şi să introducă amendamente în legea de bugetare a Apărării pe 2022 care să vizeze sancţiuni asupra părţilor relevante implicate în proiectul gazoductului.

În al treilea rând, Germania se pregăteşte de alegeri în septembrie, iar Partidul Verde, care s-a poziţionat puternic împotriva proiectului, e momentan pe locul al doilea în sondaje, cu 22 de procente, în urma CDU, partidul lui Merkel, care se află la 27 de procente. În eventualitatea participării la un guvern de coaliţie a verzilor, lucrurile s-ar putea complica serios în Germania.

„Pentru noi e o problemă care ţine de credibilitatea noastră de actori în politica externă, deci ar fi foarte greu să spunem: Ok, asta a fost părerea noastră cât timp n-a contat, dar acum că ea contează, vom face la fel ca Merkel. Nu ar fi un început foarte bun pentru un guvern cu Partidul Verde membru”, a declarat Reinhard Bütikofer, parlamentar din partea Verzilor, pentru Politico.

Problema e în continuare foarte importantă pentru relaţiile germano-americane, cu atât mai mult în contextul crizei din estul Ucrainei. „Cât despre Nord Stream 2, putem întreba cât sens are să păstram un moratoriu cu atât de puţin timp înainte de finalizare”, a spus ministrul german al Apărării,  Annegret Kramp-Karrenbauer, marţi, după întâlnirea cu şeful Pentagonului,  Lloyd Austin.  Ministrul german a adăugat, totuşi, că va depinde de „comportamentul Rusiei” cât gaz va fi efectiv livrat prin gazoduct.

În al patrulea rând, Kievul e din nou într-o poziţie complicată. Înainte ca primul gazoduct Nord Stream să fie dat în folosinţă în 2011, Rusia trimitea aproximativ două treimi din exporturile de gaze pe piaţa europeană prin Ucraina. În 2019, procentul a scăzut la 40%, iar pe fondul pandemiei a scăzut şi mai serios. Dacă va fi dat în folosinţă, Nord Stream 2 ar putea marginaliza Ucraina şi mai mult. 

Cu toate acestea, pe fondul unor restricţii care ar împiedica turarea la capacitate maximă a gazoductului, Ucraina ar putea beneficia în continuare pentru o anumită perioadă de timp. Conform unei înţelegeri din 2019, Rusia este obligată să livreze o 40 de miliarde ce metri cubici de gaz prin Ucraina până în 2024 ori să plătească echivalentul dacă nu utilizează aceastî ruta. 

E unul dintre motivele pentru care mai mulţi foşti ambasadori americani caută un compromis care să extindă înţelegerea din 2019 pe 10 ani. „Protejarea securităţii energetice a Europei centrale şi estice trebuie să facă parte din orice aranjament”, a spus Richard Morningstar, fost diplomat în administraţia Obama. În mod similar, Steven Pifer, fostul ambasador american la Kiev, spune că Biden trebuie să obţină avantaje clare pentru Ucraina pentru a justifica un scenariu în care nu adoptă sancţiuni asupra Rusiei.

În al cincilea rând, trebuie ţinut minte ca întreg gazoductul e mai mult decât un simplu proiect economic pentru Kremlin, un lucru amintit şi de Vladimir Milov, unui dintre principalii consilieri ai lui Aleksei Navalnîi şi fostul ministrul adjunct al energiei în Rusia.

„Dintr-o perspectivă geopolitică nu ar fi deloc bine dacă Putin duce la capăt gazoductul. Va avea un avantaj clar şi va fi un simbol al faptului că în ciuda tuturor lucurilor rele pe care le-a făcut şi continuă să le facă, încă sunt oameni în Europa, foarte influenţi în lumea politică şi a afacerilor, care sunt pregătiţi să-i joace jocul”, a spus acesta.