Sibiu, o răscruce europeană
0
De Ziua Europei, liderii ţărilor UE vor semna Declaraţia de la Sibiu, care va trasa direcţiile fundamentale ale Agendei Strategice europene pentru următorii cinci ani. Priorităţile Uniunii vor fi discutate la Summit-ul găzduit de România, în contextul exercitării de către ţara noastră a Preşedinţiei Consiliului UE. Dar cea mai palpitantă parte se va derula în culise: negocierea poziţiilor din fruntea instituţiilor europene.
La Sibiu, şefii de state şi guverne din UE (mai puţin Marea Britanie), împreună cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, vor analiza provocările cu care se confruntă Europa, în reuniunea informală ce va fi prezidată de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Cu o zi înainte, gazda summit-ului, preşedintele Klaus Iohannis, şi preşedintele Juncker vor participa la un dialog cu cetăţenii, în cadrul seriei de consultări publice iniţiate de Comisia Europeană. Comisari europeni şi şefi de state şi guverne din UE vor lua parte la dezbaterile din 8-10 mai, dedicate viitorului Europei, într-o conferinţă-eveniment organizată de Centrul pentru Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie, coordonat de profesorul Iulian Chifu.
Ulterior, Agenda Strategică a UE pentru perioada 2019-2024 urmează să fie adoptată formal la Consiliul European din 20-21 iunie, de la Bruxelles. În 2014, un document similar a sintetizat focalizarea eforturilor europene pe cinci direcţii prioritare: creşterea şi competitivitatea economică şi crearea de locuri de muncă; protejarea cetăţenilor; libertate, securitate şi justiţie; energie şi clima; afirmarea UE ca actor mondial.
Reguli stricte, sancţiuni severe, Comisie restrânsă?
Programat iniţial ca prim eveniment refondator al UE după ieşirea Marii Britanii, Summit-ul de la Sibiu ar trebui să reprezinte momentul relansării proiectului european, în faţa multiplelor provocări cu care se confruntă. Momentul este pregătit, în ultima vreme, de liderii europeni ce-şi expun viziunea privind viitorul Uniunii.
Angela Merkel va face, probabil, figură de prim-plan, în ton cu zvonurile ce persistă în legătură cu viitorul ei politic, la conducerea Consiliului European, în locul lui Donald Tusk.
Aşa este pledoaria cancelarului austriac Sebastian Kurz pentru negocierea unui nou tratat european, cu reguli colective mai puternice şi sancţiuni mai dure pentru încălcarea lor. Reţin atenţia propunerile sale privind schimbarea de generaţii la vârful UE, reducerea numărului de comisari europeni şi desemnarea lor prin rotaţie de către ţările Uniunii, creşterea cooperării militare, în locul creării unei armate europene, şi renunţarea la sediul de la Strasbourg al Parlamentului European. O mănuşă aruncată preşedintelui francez: „Macron se prezintă ca un reformator. Cei care fac apel la reforme trebuie să fie gata să le aplice şi acolo unde e dureros pentru ei“, a declarat Sebastian Kurz.
Rămâne de văzut dacă şi cum va răspunde Emmanuel Macron, fragilizat de criza „vestelor galbene“ şi concesiile bugetare la care a fost forţat, şi izolat în plan extern din cauza erorii tactice corect diagnosticate de Le Figaro: concentrarea pe axa Paris-Berlin şi neglijarea restului UE, ceea ce-l privează de aliaţi.
Spectrul populismului devine tot mai ameninţător, în perspectiva alegerilor europarlamentare, după cum o atestă ascensiunea extremei drepte spaniole (nou-creatul partid Vox a obţinut 10% - 2,6 milioane voturi, la parlamentarele din 28 aprilie). Conclavul extremist de la Sofia, cu Marine Le Pen în prim-plan, şi întâlnirea Orban-Salvini de la Budapesta prefigurează alianţele post-electorale.
La rândul său, premierul polonez Mateusz Morawiecki a lansat „Viziunea poloneză asupra Europei“, în ajunul summit-ului de la Varşovia, care a aniversat, la 1 mai, 15 ani de la cel mai mare val de aderare la UE, a zece state. În opinia sa, presiunea UE în direcţia integrării poate dăuna democraţiei. “Este inacceptabil ca autorităţile UE să critice instituţiile unor ţări pentru practici care nu pun probleme în altă parte“, scrie şeful Executivului polonez, în condiţiile în care migraţia, corupţia şi statul de drept au devenit subiecte fierbinţi în relaţia dintre noile şi vechile membre ale UE.
Un avertisment interesant a transmis, la conferinţa de la Florenţa din 3 mai, dedicată viitorului european, preşedintele Klaus Iohannis: în vreme ce occidentalii „se tem că vor pierde ceea ce au în prezent“, „oamenii din Europa de Est se tem mai degrabă că vor fi lăsaţi în urmă. Se tem că nu vor avea mâine acces la ceea ce au în prezent europenii din Occident“. „Românul a pledat pentru un răspuns adaptat publicului ţintă“, a observat Agence Europe.
Moştenirea d-lui Juncker
Din ieşirile publice ale preşedintelui Comisiei, în această perioadă de bilanţ, atrage atenţia încercarea de relativizare a crizei europene, tonul moderat faţă de Viktor Orban şi observaţia că „pentru britanici, integrarea a fost întotdeauna o problemă de avantaj economic. Pentru ei, e vorba de un sistem bazat pe afaceri, nu pe valori“. E transparentă aluzia la autocraţii estici dornici să facă parte dintr-o piaţă comună, nu şi dintr-o uniune politică. Nu în ultimul rând, opţiunea lui Jean-Claude Juncker pentru focalizarea UE pe marile probleme se regăseşte în forma preliminară a Declaraţiei de la Sibiu, considerată moştenirea programatică a preşedintelui Comisiei.
Textul are la bază zece angajamente ale liderilor europeni – de la apărarea unităţii europene, a democraţiei şi statului de drept, până la protejarea cetăţenilor şi rolul de lider global responabil al UE. Declaraţia de principiu este dublată de punctele concrete din schiţa Agendei Strategice 2019-2024, grupate pe patru mari teme: 1. protejarea cetăţenilor şi libertăţilor (vizând, între altele, controlul frontierelor externe, lupta contra terorismului, combaterea dezinformării, garantarea statului de drept); 2. dezvoltarea unui model economic european (prin investiţia în educaţie, dezvoltarea inteligenţei artificiale, dezvoltarea unei strategii industriale, aprofundarea pieţei unice ş.a.); 3. construirea unui viitor mai verde, mai just şi mai inclusiv; 4. promovarea intereselor şi valorilor europene în lume (prin intensificarea cooperării în materie de apărare şi menţinerea unei ordini multilaterale etc.). După cum s-a observat, contextul european constrânge la o variantă bazată pe cel mai mic numitor comun din punct de vedere politic.
Întâlnirea la vârf de la Sibiu oferă şi oportunitatea discuţiilor privind viitoarele funcţii-cheie de la Bruxelles: Angela Merkel va face, probabil, figură de prim-plan, în ton cu zvonurile ce persistă în legătură cu viitorul ei politic, la conducerea Consiliului European, în locul lui Donald Tusk, dar şi prin influenţa pe care cancelarul o are în deciderea următoarei configuraţii la vârful UE. Noul preşedinte al Consiliului ar urma să fie desemnat la Summit-ul de la finalul lui iunie, iar cel al Parlamentului European o dată cu debutul mandatului europarlamentar, la început de iulie. Cutuma prevede respectarea echilibrului între ţările mari şi cele mici din Uniune, între vechile şi noile state membre şi pe criterii de gen – teoretic, o femeie trebuie numită în fruntea uneia din cele patru instituţii care îşi înnoiesc conducerea în acest an: Comisie, Consiliu, Parlament şi Serviciul de Acţiune Externă.
Se încarcă comentariile...
