Sfârşitul idilei dintre Viktor Orban şi Germania

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Viktor Orban si Angela Merkel FOTO EPA-EFE
Viktor Orban si Angela Merkel FOTO EPA-EFE

Conservatorii germani reevaluează sprijinul lor pentru Viktor Orban, în contextul în care liderul ungar a demarat o campanie agresivă împotriva preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a anunţat că va începe o nouă etapă a campaniei, în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, va fi vizat.

„Mi-a promis că nu o va face,” le-a spus politicanul bavarez Manfred Weber asociaţilor, după ce liderul ungar Viktor Orban a forţat Universitatea Central-Europeană, o instituţie susţinută de către miliardarul George Soros, să nu-şi mai desfăşoare activitatea în Ungaria, la începutul lunii decembrie, potrivit Politico.

Pentru Weber, care tocmai îşi asigurase nominalizarea drept candidat principal al Partidului Popular European (PPE) din viitoarele alegeri ale Parlamentului European, mişcarea a reprezentat o trădare.

În ultimele zile, aceste tensiuni au condus la o ruptură mult mai adâncă între liderul ungar şi aliaţii săi germani. Înstrăinarea vine cu reverberaţii ample pentru Europa, pregătind terenul pentru un vot legat de suspendarea sau excluderea partidului lui Orban, Fidesz, din PPE, un pas care ar putea remodela balanţa puterii în UE şi ar putea izola Ungaria.

„Acest lucru ar putea duce la o realiniere a forţelor partidelor în Parlamentul European,” a spus Milan Nic, analist al Consiliului German pentru Relaţii Externe. „Însă în loc să o facă după alegeri, aşa cum cei mai mulţi oameni au preconizat, ar putea fi forţaţi să acţioneze înainte de alegeri.”

PPE va decide soarta Fidesz la o întâlnire de pe 20 martie, de la Bruxelles. Deşi un număr de membri mai mici fac presiuni pentru excluderea lui Orban din grup, un astfel de pas ar fi improbabil fără susţinerea germanilor.

Pierderea partidului Fidesz al lui Orban cel mai probabil ar costa PPE peste 10 locuri în viitorul Parlament-un deficit care ar complica efortul partidului de a-l instala pe Weber ca viitor preşedinte al Comisiei. Excluderea Fidesz l-ar putea, de asemenea, determina pe Orban să caute o alianţă cu Liga Italiei şi alţi populişti din Europa, poate chiar oferindu-le suficiente voturi pentru o minoritate de blocare în Parlament.

Weber a semnalat faptul că nu mai are răbdare, după ultima provocare a lui Orban-o campanie cu afişe în care sunt ilustraţi George Soros şi preşedintele Comisiei, Jean-Claude Jucker. 

„Există o schimbare fundamentală în ceea ce priveşte abordarea faţă de Orban,” a declarat Weber într-un interviu pentru „Der Spiegel”, publicat în weekend, refuzând, pentru prima dată, să excludă o eventuală eliminare a partidului Fidesz al lui Orban din PPE: „Totul are o limită. Acesta este mesajul nostru.”

Comentariile lui Weber au urmat unor declaraţii asemănătoare, atât din partea liderului propriului său partid,  şeful Uniunii Creştin-Sociale din Bavaria (CSU), Markus Soder, cât şi a lui Annegret Kramp-Karrenbauer, liderul Creştin-Democraţilor (CDU).

Împreună, declaraţiile coordonate au rolul de a trimite un mesaj clar către Budapesta, unii membri de partid susţinând că Orban este un pericol.

„A devenit oaia neagră a Europei,” a spus un membru vechi al CDU.

Astfel de sentimente reprezintă o schimbare majoră în formaţiunile de centru-dreapta ale Germaniei.

Legături istorice 

Timp de ani de zile, conservatorii Germaniei l-au susţinut pe Orban, chiar dacă liderul ungar a arătat în mod public că dispreţuieşte valorile democratice ale Europei, pentru a-şi cimenta puterea politică. Politicianul maghiar are legături adânci cu Germania, care se întind de-a lungul a zeci de ani. Helmut Kohl, părintele reunificării germane şi un creştin-democrat, l-a considerat pe Orban protejatul său. La înmormântarea lui Kohl, acum doi ani, nici cancelarul german Angela Merkel, nici preşedintele Frank-Walter Steinmeier nu erau iniţial programaţi să ţină un discurs, dar Orban da. 

„Lui Orban îi place să testeze limitele, dar, în cele din urmă, mereu a respectat tratatul,” a declarat Weber în 2017, referindu-se la valorile prezente în înţelegerile care au condus la crearea Uniunii Europene.

Weber s-a alăturat majorităţii pentru susţinerea moţiunii disciplinare a Parlamentului împotriva Ungariei în septembrie, ca urmare a îngrijorării crescânde privind încălcarea independenţei judiciare sau a libertăţii presei. Însă nu a cerut suspendarea Fidesz sau excluderea din PPE.

Chiar şi după ce Orban s-a ciocnit cu Merkel şi guvernul său pe tema politicilor de imigraţie, politicianul ungar a fost asigurat că va avea sprijinul bavarezilor, care au criticat, la rândul lor, abordarea cancelarului german privind imigraţia. Pentru Orban, CSU a reprezentat un zid de apărare împotriva criticilor venite din partea restului Europei.

O schimbare în conducerea CSU-deschiderea unei noi generaţii sub Soder-a declanşat o reevaluare pe care Orban părea că nu o aşteaptă. Schimbarea ar putea fi periculoasă pentru liderul ungar, din mai multe puncte de vedere.

Companii germane, multe precum divizia Audi a Volkswagen, cu sediul în Bavaria, se numără printre cei mai mari investitori din Ungaria. Companiile cu sediul în Germania reprezintă aproape o treime din producţia industrială a Ungariei şi angajează mii de locuitori.

Deşi este puţin probabil ca investiţiile existente să fie puse în pericol, o adâncire a tensiunilor politice ar putea determina companiile nemţeşti să reevaleze eventuale investiţii.

Obsesia lui Orban legată de Soros, pe care-l consideră ca fiind în centrul unei conspiraţii de a submina Europa creştină, şi retorica sa dură privind migraţia i-a determinat pe unii să considere că a face afaceri în Ungaria vine cu o problemă de imagine.

„Îmi place de Viktor şi cred că a făcut multe lucruri bune pentru Ungaria, dar de data aceasta a exagerat,” a spus un director german care a lucrat în Germania pentru 15 ani. Directorul s-a referit la ultima campanie de afişe a formaţiunii Fidesz, care sunt sunt plasate de-a lungul şoselei principale ce leagă aeroportul de lângă Budapesta de oraş.

Politicieni din întreaga Europă şi Comisia Europeană au atacat campania, care sugerează că Soros şi Juncker au conspirat pentru a promova imigrarea ilegală şi pentru a submina suveranitatea Ungariei. Deşi un purtător de cuvânt al guvernului a declarat, în weekend, că afişele for fi date jos până pe 15 martie, însuşi Orban a spus, într-un interviu pentru publicaţia germană „Welt am Sonntag” că va începe o nouă etapă, în care personaj principal va fi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, candidatul principal al Socialiştilor Europeni pentru viitoarele alegeri.

Unii observatori consideră că această campanie este o tentativă a lui Orban de a slăbi încrederea în Uniunea Europeană, înainte de ceea ce se aşteaptă a fi scăderi dramatice ale părţii din bugetul UE care va ajunge la Ungaria.

Deşi bugetul final trebuie să fie aprobat şi nu se preconizează ca acest lucru să se întâmple decât după alegerile UE, Ungaria, care se numără printre ţările ce primesc mai mult din buget decât contribuie, s-ar putea confrunta cu o reducere de până la 20 la sută, potrivit unor diplomaţi din Europa Centrală care sunt implicaţi în dezbateri.

În ciuda faptului că lui Orban îi place să se prezinte drept vocea Grupului de la Vişegrad (V4), un club care include patru ţări din Europa Centrală-Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia-statele membre sunt din ce în ce mai retincente în privinţa asocierii imaginilor lor cu liderul ungar.

La o întâlnire a liderilor V4 cu Merkel din Bratislava, de luna trecută, omologii lui Orban au fost incomodaţi de glumele făcute de liderul de la Budapesta, potrivit unor consilieri prezenţi la întrevedere.

La un moment dat, Orban a sugerat că Soros ar fi responsabil de un val recent de proteste din Serbia, o afirmaţie care a fost întâmpinată de o tăcere stânjenitoare.

Sub presiune

Orice se va întâmpla în continuare, conservatorii germani au acţionat mult prea târziu, susţin criticii, şi Weber doar răspunde presiunii care s-a acumulat din toată Europa.

„Weber face acest lucru doar din oportunism,” a spus Thorsten Benner, şeful Institutului pentru Politici Publice Globale, un think-tank cu sediul la Berlin. „Vine cu o întârziere de cel puţin cinci ani. Dacă făceau acest lucru în 2014, atunci când începuse să-şi exprime viziunea de <<democraţie iliberală>>, poate că ar fi contat.”

Pierderea afilierii la PPE, favoritul în câştigarea alegerilor europene, l-ar putea izola pe liderul ungar şi ar putea face mai dificilă obţinerea unei înţelegeri favorabile privind bugetul.

Totuşi, într-un interviu cu „Welt”, Orban i-a numit pe criticii interni din PPE „idioţi utili” care servesc doar interesele stângii Europei. În ceea ce-l priveşte pe Weber, liderul ungar a spus că, spre deosebire de foştii preşedinţi ai Comisiei, acesta nu are experienţă ca lider guvernamental sau ministru, aşadar nu este câştigător sigur al postului. 

„Am spus foarte clar că îl vom susţine pe Weber până la sfârşit,” a afirmat Orban. „Dar va avea de înfruntat o perioadă dificilă.”

 

„Jocuri tactice” ale liderilor germani

Fostul premier şi actualul lider al Coaliţiei Democrate din Ungaria (DK), din opoziţie, Ferenc Gyurcsany, i-a criticat pe liderii politici germani pentru atitudinea lor „tolerantă" faţă de premierul ungar Viktor Orban, într-un articol publicat marţi de către cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Liderii Germaniei fac „jocuri tactice", deşi „sunt conştienţi de ceea ce se întâmplă în Ungaria şi cât de periculos este acest lucru pentru Europa", a scris Gyurcsany.

„Înţeleg că interesele producătorilor germani de automobile sunt importante şi că angajatorilor li se permite să le ceară angajaţilor să presteze 400 de ore suplimentare, conform unei noi legi din Ungaria. Înţeleg că unitatea Partidului Popular European (PPE) este şi ea importantă şi că ar trebui să deţină o majoritate în Parlamentul European. Dar merită oare ca în acest scop să se sacrifice totul? Libertate, democraţie, demnitate umană şi idealurile statului de drept ?", a scris politicianul ungar.

Liderul DK a insistat asupra faptului că premierul Ungariei, Viktor Orban, Marine Le Pen din Franţa şi Matteo Salvini din Italia „au adus cu ei o eră a urii şi duşmăniei” şi a făcut apel la politicieni să „renunţe la tactici.”

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite