Serviciile telecom: De ce nu-și ajută România cetăţenii?

Românii ar putea, începând de miercuri (25 mai), să-și schimbe operatorul de telefonie fixă sau mobilă într-o singură zi lucrătoare, fără a modifica și numărul de telefon. Guvernul român amână, însă, o astfel de schimbare.

Comisia Europeană introduce miercuri (25 mai) reguli la nivel european care ajută utilizatorii de telefonie mobilă să se bucure de cât mai multe beneficii. Spre exemplu, aceștia ar putea să-și schimbe operatorul de telefonie într-o singură zi, iar operatorii ar fi obligați să ofere contracte pe 12 luni - lucru care va permite clienților să treacă mai ușor la un alt operator în cazul în care găsesc o ofertă mai bună.

Conform noilor reguli UE, autoritățile naționale vor putea să impună operatorilor de telecomunicații cu o putere semnificativă pe piață să-și separe rețelele de comunicații de ramurile de servicii pentru a le garanta și altor operatori un acces nediscriminatoriu.

Cu toate acestea, 25 din 27 de state membre, printre care și România, nu se grăbesc să adopte regulile în legislația națională.

Termen-limită

Comisia Europeană și Consiliul, format din reprezentanții statelor membre, au decis, în 2009, să introducă noi reguli privind sistemele de telecomuncații la nivel european - rețelele de telefonie și de internet fiind considerate părți importante ale pieții europene unice.

Autoritatea română de reglementare în comunicații (ANCOM) a realizat , încă din luna decembrie 2009, un proiect al noii legi privind comunicațiile electronice pentru transpunerea prevederilor UE în cadrul legislativ național. Actul a fost depus în Parlament, însă nu a fost încă adoptat.

Termenul-limită pe care și l-au dat chiar statele membre a fost 25 mai 2011, având astfel suficient de mult timp pentru a implementa în legislația națională toate schimbările necesare.

De ce întârziem

"Statele membre întârzie, în general, pentru că nu încep acest proces de implementare la timp, care nu se face de pe-o zi pe alta," a spus, pentru Adevărul Europa, purtătorul de cuvânt al comisarului Neelie Kroes pentru Agendă Digitală, Jonathan Todd.

Întocmirea legilor durează, aprobul Parlamentului poate, de asemenea, să întârzie procesul de adoptare, dar țările membre au avut la dispoziție peste doi ani pentru a trece prin toate etapele de compunere a noilor reguli.

"Însă cazurile întârziate de multe ori arată că sunt niște interese la mijloc ale unor companii pe care lobby-iștii acestora încearcă să le apere în fața guvernelor naționale, deși acum nu am nicio probă reală să presupun așa ceva," a mai spus Todd.

Danemarca și Estonia sunt singurele două state care au implementat prevederile UE în legislația națională.

"Am avut suficient de mult timp să adoptăm aceste legi, care sunt bune pentru cetățenii noștri. Am primit directiva în 2009 și ne-am apucat de treabă, am vrut să respectăm termenul-limită," a spus, pentru Adevărul Europa, Jakob Alvi, purtătorul de cuvânt al reprezentanței permanente a Danemarcei pe lângă UE.

Împotriva legislației UE

În cazul în care România nu anunță că a adoptat legislația europeană miecuri (25 mai), ea va primi, în cursul a patru săptămâni, o scrisoare de la Comisie în care va fi anunțată că se află în infringement față de regulile UE. Dacă România nu-și respectă promisiunile nici peste o lună, va trebui să plătească o amendă zilnică.

"Așteptăm un răspuns în următoarele săptămâni, statele membre mai au timp să facă ceva. Dacă nu, le vom taxa pe zi, începând cu ziua de 25 mai," a mai spus Todd.