Serbia, un teren fertil pentru propaganda Kremlinului

Manifestaţie pro-Rusia la Belgrad FOTO EPA-EFE

Propaganda Rusiei lui Putin a găsit relee excelente în Serbia, unde ura împotriva NATO şi împotriva Statelor Unite este latentă.

După 12 ani de căsnicie, ucraineanca Liubov Marici şi soţul ei sârb s-au separat din cauza viziunilor opuse asupra războiului declanşat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Această economistă în vârstă de 44 de ani recunoaşte că relaţia cu soţul ei avea probleme, dar, odată cu intrarea trupelor ruse în Ucraina, la 24 februarie, s-a rupt pe măsura alunecării acestuia din urmă în propaganda răspândită de Moscova.

Bărbatul de care s-a îndrăgostit devenise de nerecunoscut. La un moment dat, soţul ei, un sârb originar din Bosnia şi Herţegovina, i-a interzis chiar fiului lor în vârstă de nouă ani să asculte muzică populară ucraineană, catalogând-o drept „nazistă”. „Am sperat să am parte de sprijin, de înţelegere, dar a început să acuze pe toată lumea, cu excepţia ruşilor”, mărturiseşte ea pentru AFP. În urmă cu câteva zile, Liubov Marici şi-a făcut bagajele şi a plecat împreună cu băiatul ei în Ucraina. Ea nu ştie dacă se va mai întoarce vreodată în Serbia.

Departe de Moscova, propaganda Kremlinului a găsit relee excelente în Serbia, unde există o ură latentă împotriva NATO şi împotriva Statelor Unite, o rămăşiţă, printre altele, a campaniei de bombardamente desfăşurate în 1999 pentru a-l forţa pe liderul naţionalist Slobodan Miloşevici să pună capăt războiului din Kosovo. La 23 de ani distanţă, numeroşi sârbi încă nu văd cu ochi buni NATO şi se declară în consecinţă de partea agresorului în războiul din Ucraina.

Putin, mai elogiat decât Vucici

În multe ţări europene, autorităţile au luat măsuri de contracarare a propagandei ruse, dar nu şi în Serbia, a cărei conducere o încurajează în timp repetă mesajele Kremlinului. „Cred că adevărul se află undeva la mijloc, dar nimeni nu vorbeşte despre el”, spune graficianul Dario Acimovici, în vârstă de 27 de ani. „Ei (occidentalii, n. red.) au tăiat ţevile către mass-media rusă, pentru a nu fi auzită cealaltă parte. Rezultatul este isteria”, adaugă el, reluând mesajul Moscovei precum că Occidentul este de vină.

Sub preşedinţia lui Aleksandar Vucici, controlul guvernului asupra presei a crescut considerabil în Serbia. Puţinele voci independente sunt supuse unei presiuni intense. În săptămânile dinaintea războiului, Informer, principalul tabloid al Serbiei, i-a adus adevărate elogii lui Vladimir Putin. „Ucraina a atacat Rusia”, titra ziarul cu două zile înainte de invazie.

„Mass-media de propagandă guvernamentală (din Serbia, n. red.) a creat în jurul lui Putin un cult al personalităţii care îl depăşeşte chiar pe cel pe care l-a creat pentru Vucici”, spune Dinko Gruhonjici, profesor de jurnalism la Universitatea din Novi Sad.

Potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de ONG-ul independent CRTA, două treimi dintre sârbi se simt „mai apropiaţi” de Rusia şi trei sferturi cred că Moscova a fost forţată să intre în război „din cauza obiectivelor expansioniste ale NATO”. Potrivit aceluiaşi sondaj, 40% din populaţie ar dori ca Serbia să renunţe la candidatura la Uniunea Europeană şi să se alieze cu Rusia.

„Mass-media pro-guvernamentală a adoptat în mod clar o poziţie favorabilă Rusiei, este neutră faţă de UE şi negativă faţă de Ucraina”, a declarat cercetătorul Vujo Ilici, unul dintre autorii sondajului. „Rusia este alternativa prezentată alegătorilor pentru a arăta că Serbia se poate descurca fără UE”, subliniază el.

Scepticism faţă de mass-media occidentală

Cele două ţări cu majoritate ortodoxă şi slavă sunt unite prin legături culturale şi istorice şi mulţi se simt apropiaţi de „fratele mai mare” rus. La Belgrad, tricourile inscriţionate cu chipul lui Putin se vând ca pâinea caldă. Litera Z, devenită simbolul invaziei ruse din Ucraina, poate fi văzută pe ziduri ale capitalei Serbiei.

Războaiele care au marcat dezintegrarea sângeroasă a fostei Iugoslavii şi-au lăsat amprenta. „Nu am încredere în mass-media occidentală”, spune Tihomir Vranjes. „Îmi amintesc ce au spus despre sârbi în timpul războiului. Ne-au prezentat ca pe nişte animale. Şi dacă nu era adevărat la vremea respectivă, nu este adevărat nici acum tot ce se spune despre ruşi”, adaugă acest pensionar în vârstă de 73 de ani.

Felul în care este reflectat războiul în mass-media sârbă şi prevalenţa presei ruse afiliate Kremlinului l-au înfuriat pe ambasadorul Ucrainei la Belgrad. „Cetăţenii sârbi nu sunt informaţi corect”, a denunţat diplomatul ucrainean. Dar să te informezi corect nu este uşor în mica ţară balcanică.

Chiar şi Liubov Marici, care are totuşi acces la informaţii de primă mână despre evenimentele din Ucraina, s-a confruntat uneori cu dificultăţi atunci când s-a lovit de potopul de dezinformare din Serbia. „Propaganda lor este atât de eficientă încât, după cinci minute de lectură, am început să îmi pun întrebări”, notează ea, potrivit AFP.