Serbia riscă să dea bătăi de cap Europei
0
După câţiva ani de relativ calm, un amestec instabilitate politică, dispute teritoriale şi rivalităţi etnice ameninţă să reaprindă spiritele în Balcani. Iar liderii europeni sunt tot mai îngrijoraţi de această situaţie, notează Politico.eu într-o analiză pe această temă.
„Dacă le lăsăm singure - Bosnia-Herţegovina, Republika Srpska, Macedonia, Albania - vom avea din nou război“, i-a spus luna trecută preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vicepreşedintelui SUA, Mike Pence, după cum a afirmat liderul de la Bruxelles.
Însă cea mai mare problemă pentru Uniunea Europeană ar putea să fie creată de o ţară care nu figurează pe lista lui Juncker. Este vorba despre Serbia, scrie Politico.eu.
Aici, rezistenţa populară în faţa conducerii premierului Aleksandr Vucici, un om pe care Bruxelles-ul l-a susţinut vreme îndelungată, este în creştere. Pe data de 2 aprilie, Vucici a câştigat preşedinţia din primul tur al alegerilor cu 55% din voturi, urmând să-şi preia mandatul de şef al statului la sfârşitul lunii mai.
De atunci încoace, în fiecare seară, mii de protestatari, majoritatea tineri, au ieşit pe străzile Belgradului, dar şi în alte oraşe, acuzând că alegerile au fost fraudate şi susţinând chiar că Vucici vrea să instaureze dictatura. Şi, deocamdată, nu sunt semne că zgomotoasele, dar paşnicele proteste vor scădea în intensitate.
Deşi există prea puţine dovezi care să indice o fraudă la vot, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care monitorizează alegerile, a adus în discuţie potenţiale probleme legate de finanţarea campaniei şi de ilustrarea acesteia în presă înainte de scrutin. Raportul final al grupului este aşteptat abia peste câteva săptămâni. Dar indiferent de concluzia acestuia, percepţia care există în rândul criticilor lui Vucici - că acesta a „furat“ alegerile - este puţin probabil să se schimbe.
Într-o discuţie purtată săptămâna trecută cu jurnaliştii de la Politico, Vucici, un politician care nu-şi ascunde emoţiile, a pus protestele pe seama unei „uri personale“ faţă de el. Dar protestatarii spun că nu au ieşit în stradă doar pentru nu le place de preşedintele-ales. Vorbesc despre presiuni asupra presei, despre corupţie, despre nivelul scăzut de trai.
„Toţi prietenii mei caută o cale să plece din Serbia“, a afirmat un manifestat care a terminat recent facultatea. „Nu văd niciun viitor aici“, a adăugat el.
Cu toate acestea, câteva progrese au existat. Rata şomajului a scăzut în ultimii ani, ajungând la 13%. Iar după câţiva ani dificili, în 2017 se aşteaptă o creştere a economiei de 3%. Problema este că e nevoie de o creştere şi mai rapidă pentru a scoate din sărăcie milioane de sârbi şi pentru a îmbunătăţi standardul de viaţă în această ţară care este, în continuare, una dintre cele mai sărace din Europa, notează sursa citată. Produsul intern brut pe cap de locuitor a fost în 2015 de 5.660$, în timp ce media la nivelul UE trece de 35.000$.
Mulţi sârbi se plâng că pentru ei mici plăceri ale vieţii - cum ar fi o excursie în străinătate sau chiar o ieşire într-un club de noapte - sunt un lux. În acest context, acuzaţiile de corupţie nu fac altceva decât să accentueze frustrarea economică.
Însă speranţa oponenţilor lui Vucici că acesta va fi îndepărtat în urma protestelor are şanse minime să se materializeze. Asta pentru că, la nivelul întregii ţări el se bucură de un sprijin puternic.
Ceea ce ar trebui să îngrijoreze Uniunea Europeană este că mulţi dintre protestatari consideră că Bruxelles-ul este parte a problemei.
Europa îl percepe pe Vucici, un fost ultranaţionalist transformat într-un modern politician de centru, drept o persoană cu suficientă credibilitate în Serbia pentru a păstra calea aderării ţării la UE, dar şi care să ajute la stabilitatea regiunii. De altfel, atât preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cât şi cancelarul federal german, Angela Merkel, au fost susţinători fermi ai liderului sârb.
De cealaltă parte, criticii acuză UE, dar şi SUA că au închis ochii în faţa acţiunilor lui Vucici de a contracara rezistenţa pe plan intern doar de dragul de a stabiliza Balcanii de Vest.
„Cum stabilitatea are prioritate în faţa democraţiei, oamenii puternici din Balcani au devenit şi mai puternici, dar mai puţin responsabili şi mai dispreţuitori la adresa standardelor democratice“, a notat Milan Nici de la centrul german DGAP într-o analiză referitoare la situaţia din regiune.
„Rezultatul acestui nou paradox - ţările se apropie de UE, dar se îndepărtează de democraţie şi de statul de drept - constă în nemulţumirea în rândul cetăţenilor, însoţită de o lipsă de încredere în blocul comunitar şi de o înstrăinare de politica internă“, a continuat analistul.
De altfel, sprijinul sârbilor pentru aderarea la UE a scăzut de la 67% în 2009 la 43% în prezent. Şi asta în ciuda faptului că ţara ar beneficia considerabil din punct de vedere economic de pe urma alăturării la forul comunitar, conchide publicaţia citată.
Se încarcă comentariile...
