Serbia, prinsă între Rusia, UE şi SUA. Belgradul se distanţează de promisiunea privid transferul ambasadei la Ierusalim

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Suzana Vasiljevic - principala consilieră pentru relaţia cu mass-media a preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vucic - a pus sub semnul întrebării miercuri eventualitatea relocării Ambasadei Serbiei la Ierusalim, menţionând că decizia în acest sens ''nu este definitivă'', declaraţia sa survenind la câteva zile după anunţul privind acest transfer făcut de preşedintele american Donald Trump.

Ministrul afacerilor externe, Ivica Dacic, a declarat că decizia finală va trebui discutată de guvern şi că aceasta va depinde de un anumit număr de factori.” ''Până în acest moment, nu am acceptat nimic, nu a fost semnat nimic'', a declarat Suzana Vasiljevic presei locale. ''Vom urmări evoluţia situaţiei şi comportamentul Israelului în relaţiile sale cu Kosovo'', a adăugat ea.

Ministerul de Externe al Serbiei nu a răspuns imediat la o solicitare de comentariu pentru AFP. Presa israeliană a citat miercuri o sursă anonimă, descrisă drept ''apropiată'' preşedintelui sârb, potrivit căreia Belgradul nu îşi va transfera ambasada la Ierusalim dacă Israelul recunoaşte Kosovo.

Această recunoaştere a fost prezentată drept o victorie pentru Kosovo, recunoscut de SUA şi de majoritatea ţărilor occidentale, dar nu şi de Belgrad, susţinut de China şi Rusia.

Îndoieli cu privire la posibilul transfer al Ambasadei Serbiei în Israel au apărut imediat cu difuzarea vineri a unui video, devenit viral, în care preşedintele sârb pare surprins în momentul anunţului făcut de Donald Trump.

Aleksandar Vucic a explicat atunci că a reacţionat doar la data anunţată pentru eveniment, iulie 2021.

În condiţiile în care Serbia este candidată la aderarea la UE, Bruxellesul şi-a exprimat ''grava preocupare'' faţă de anunţul unui eventual transfer al ambasadei sârbe de la Tel Aviv la Ierusalim.

UE este ataşată ideii unei soluţii cu două state în care Ierusalimul urmează să devină deopotrivă capitala Israelului şi a unui viitor stat palestinian. 

„Săptămâna trecută, într-un gest neaşteptat, Trump a declarat că Serbia şi Kosovo au căzut de acord să-şi normalizeze relaţiile economice în cadrul discuţiilor mediate de Statele Unite, ceea ce include şi mutarea ambasadei Serbiei la Ierusalim, precum şi recunoaşterea mutuală între Israel şi Kosovo,” comentează siteul televiziunii sârbeşti N1 TV.

„Acest anunţ i-a surprins pe europenii care conduc discuţii complexe între Serbia şi fostul său teritoriu Kosovo pentru ameliorarea relaţiilor”, scrie AP, citată de televiziunea din Serbia, în timp ce „responsabilii sârbi par a încerca să diminueze angajamentul faţă de Trump”, iar Kosovo se străduie să liniştească îngrijorările din ţările musulmane.

„Conform politicii pe termen lung a UE, Israelul şi palestinienii trebuie să lucreze la statutul Ierusalimului în cadrul unor negocieri de pace extinse, iar Serbia, ca şi candidată pentru aderarea la UE, ar trebui să respecte această situaţie,” comentează Associated Press.

„Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a mulţumit preşedintelui Serbiei şi a confirmat că Israel şi Kosovo, ţară preponderent musulmană, vor stabili relaţii diplomatice. Acesta a mai declarat că şi Priştina îşi va deschide ambasadă la Ierusalim.”

„În ceea ce-l priveşte, preşedintele din Kosovo, Hashim Thaçi, s-a întâlnit cu preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdoğan, încercând să atenueze îngrijorările Turciei şi ale unui grup de ţări din Liga Arabă privind recunoaşterea de către Kosovo a statului Israel.”

„O asemenea recunoaştere nu va viola în nici un caz parteneriatul strategic, prietenos şi fratern cu Turcia,” a declarat Thaçi după această conversaţie.

Tot la presiunea UE, Serbia a renunţat să participe la exerciţiile militare prevăzute împreună cu Rusia în Belarus, a anunţat miercuri ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin, relatează AFP.

Serbia, ţară candidată la aderarea la UE dar care întreţine legături strânse cu Rusia, urma să participe în septembrie, împreună cu forţe ruse şi belaruse, la exerciţiile numite "Fraternitatea slavă 2020" în Belarus.

"Ni s-a cerut, cu preţul unui abandon al viitorului nostru european, să renunţăm la exerciţiile militare prevăzute să aibă loc împreună cu Belarus", a declarat ministrul.

Serbia, care este neutră pe plan militar, a fost confruntată "cu o puternică presiune nemeritată din partea Uniunii Europene" şi va suspenda în consecinţă participarea sa la exerciţiile militare cu toţi partenerii săi timp de şase luni, a adăugat el.

Serbia şi Belarus întreţin relaţii amicale, Belgradul primindu-l în decembrie pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.

Serbia doreşte însă şi să adere la UE şi a fost complimentată în august de ambasadorii occidentali atunci când a susţinut o declaraţie a UE care critica alegerile prezidenţiale controversate din Belarus.

Manevrele militare ar fi trebuit să se deruleze cu participarea a 1.500 de soldaţi într-un sector situat în apropiere de oraşul Brest (sud-estul Belarus) în cursul celei de a doua jumătăţi a lunii septembrie, potrivit Ministerului belarus al Apărării.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite