Serbia oscilează între Rusia şi Occident

Serbia oscilează între Rusia şi Occident

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucici, şi preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin Foto: EPA

Vizita făcută săptămâna aceasta de preşedintele sârb, Aleksandar Vucici, la Moscova, în cursul căreia s-a întâlnit cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, aduce din nou în atenţie faptul că Serbia continuă să oscileze între Rusia şi Occident.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vucici, care a vorbit în limba rusă cu Putin, după cum notează rferl.org, a afirmat că speră ca actualul lider de la Kremlin să câştige prezidenţialele de anul viitor şi i s-a arătat recunoscător.
 
„Serbia acordă o mare importanţă mâinii prieteneşti pe care ne-a întins-o preşedintele Putin“, a spus el, adăugând că „datorită sprijinului şi cadourilor pe care ni le-a trimis preşedintele Putin, am putut să ne păstrăm statutul de putere neutră din punct de vedere militar“. Dar nu a precizat despre ce cadouri este vorba. 
 
Şi tot preşedintele Serbiei a afirmat că ţara sa, aliată tradiţională a Moscovei, „nu va adopta niciodată sancţiuni împotriva Rusiei“.
 
Aceste declaraţii vin însă în contextul în care Serbia doreşte să adere la Uniunea Europeană, care, după anexarea în 2014 a Peninsulei Crimeea de către Rusia, a impus Moscovei o serie de sancţiuni. În plus, Bruxelles-ul i-a cerut Serbiei să-şi armonizeze „treptat“ poziţia faţă de Rusia cu cea a UE.
 
Gaz şi arme
 
Numai că pentru Belgrad relaţia cu Rusia este foarte importantă. Chiar dacă Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Serbiei şi a investit aici, începând din 2010, de şapte ori mai mult decât Rusia, Belgradul este dependent de Moscova în ceea ce priveşte petrolul şi gazele, notează Deutsche Welle, într-o analiză pe această temă. Iar AFP relevă că marţi Gazpromul a anunţat că rezervele de gaz rusesc destinate Serbiei urmează să crească de anul viitor la 2 miliarde de metri cubi.
 
Un alt punct important în relaţiile ruso-sârbe este reprezentat de echipamentul militar şi arme. Guvernul de la Belgrad poartă în prezent discuţii pentru a cumpăra sisteme ruseşti de apărare antiaeriană S-300 şi elicoptere militare. Serbia a cumpărat deja şase avioane ruseşti de luptă, care au fost livrate în octombrie. 
 
Chiar dacă Vucici a subliniat că ţara sa este neutră din punct de vedere militar, a explicat că trebuie să fie puternică tot din acest punct de vedere pentru a se putea apăra.
 
Până acum, adaugă DW, de fiecare dată când a venit vorba de domeniul militar, Serbia a reuşit să facă echilibristică între Est şi Vest. În ciuda interesului pentru echipamentul militar din Rusia, în 2017, Serbia a luat parte la 13 exerciţii militare cu NATO sau membri ai săi şi la şapte cu SUA, potrivit Reuters. Dar a desfăşurat şi două exerciţii cu Rusia.
 
Un joc dificil
 
Acest tip de echilibristică pare să fie foarte important mai ales atunci când vine vorba despre Alianţa Nord-Atlantică. Potrivit analistului Dimitar Bechev de la Atlantic Council, autor al cărţii „Putere rivală: Rusia în sud-estul Europei“, mulţi sârbi nu au uitat că NATO a bombardat Iugoslavia în 1999. „Mulţi sârbi se simt victime ale celor întâmplate în anii ’90 (…). Iar Rusia este văzută ca o putere care poate îndrepta aceste nedreptăţi“ şi ca „un aliat în multe chestiuni“. 
 
Cu toate acestea, Bechev spune că „societatea sârbă este mai orientată spre Occident“, întrucât, aici, influenţa Rusiei nu este la fel de puternică precum în fostul spaţiu sovietic. 
 
Elena Guskova, de la Institutul pentru Studii Balcanice din cadrul Academiei ruse de ştiinţe de la Moscova, spune că această cooperare a Belgradului cu armata rusă le oferă un sentiment de siguranţă multor sârbi.
 
Însă atât Bechev, cât şi Guskova recunosc că această strategie a Serbiei de a menţine un echilibru între Rusia şi Occident ar putea fi dată peste cap de situaţia centrului umanitar ruso-sârb din Niš, aflat nu departe de graniţa cu Kosovo. Acest centru, înfiinţat în 2012 pentru a ajuta la gestionarea dezastrelor naturale din zonă, continuă să fie un măr al discordiei între Moscova şi Vest. 
 
Kremlinul face presiuni asupra Belgradului pentru a acorda statut diplomatic personalului său din centru, insistând asupra faptului că acesta desfăşoară numai misiuni umanitare. Însă oficialii SUA sunt de părere că centrul ar putea deveni o bază pentru spionii ruşi. Prinsă la mijloc, Serbia amână decizia, conştientă de faptul că dacă înclină balanţa în favoarea unei părţi, cealaltă ar putea reacţiona dur. 
 
Dimitar Bechev este de părere că politica de echilibristică a Belgradului va continua cât va fi posibil. „Ar prefera să nu facă această alegere. Vor să aibă prajitura, dar şi să o mănânce“, a conchis analistul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările