Separarea estului Ucrainei, legalizată prin vot

Alegerile din republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk ar urma să consfinţească pierderea de către Kiev a teritoriilor rebele.

Regiunile separatiste din estul Ucrainei au votat, duminică, pentru a-şi alege preşedinţii şi parlamentele, într-un scrutin susţinut de Moscova, dar denunţat de Kiev drept „o preluare a puterii“ neconstituţională, relatează AFP.

Alegerile din republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk, pe care Moscova a promis să le recunoască, riscă să consfinţească pierderea de către Kiev a teritoriilor rebele după un conflict de şase luni soldat cu peste 4.000 de morţi după anexarea în martie a Crimeii de către Rusia. 

Anchetă penală pentru „preluarea puterii“

Duminică, la câteva ore după deschiderea birourilor de vot în est, serviciile de securitate ucrainene au anunţat deschiderea unei anchete penale pentru tentative de „preluare a puterii“ şi „schimbare a ordinii constituţionale“, calificându-i pe reprezentanţii republicilor rebele drept „terorişti“. 

La scrutinul denunţat de Kiev, Statele Unite şi Uniunea Europeană, toţi candidaţii au optat pentru independenţa faţă de Ucraina şi apropierea de Rusia. Autorităţile separatiste susţin că alegerile sunt indispensabile pentru a oferi mai multă legimitate regimurilor politice din Lugansk şi Doneţk. „Alegerile reprezintă un moment crucial, deoarece statul nostru va deveni legitim“, a spus Aleksandr Zaharcenko, lider separatist în Doneţk, care candidează pentru postul de „prim-ministru“ al autoproclamatei Republici Doneţk.

Aleksandr Zaharcenko, liderul separatiştilor din Doneţk candidează pentru postul de „prim-ministru“ FOTO AP

„Mascaradă“ electorală 

Rusia a trimis ajutoare militare

Kievul a denunţat, ieri, o mobilizare „intensă de echipamente şi trupe“ provenind din Rusia în estul rebel al Ucrainei. „Este o mobilizare intensă de echipamente militare şi trupe inamice dinspre teritoriul rus spre teritoriul controlat de rebeli“, a declarat un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, Andrei Lisenko, în cursul unei conferinţe de presă.

Jurnalistul Roland Oliphant de la cotidianul britanic The Telegraph a scris sâmbătă pe contul său de Twitter că a văzut, alături de colegul său de la site-ul BuzzFeed Max Seddon, „62 de camioane Kamaz verzi, fără numere, dintre care trei transportau (lansatoare de rachete multiple) Grad (...) în drum spre Doneţk“.

Viitorul parlament al „Republicii Populare din Doneţk“ va avea 100 de deputaţi. Doar două „mişcări sociale“ au concurat în acest scrutin: „Republica Doneţk“ şi „Donbasul Liber“. Ambele grupări doresc separarea de Kiev.

„Republica Doneţk“ este condusă de Andrei Purgin, unul din liderii separatiştilor. Grupul a fost fondat în 2005. Acesta a fost interzis şi declarat de Kiev ca organizaţie separatistă. Pe listele acestei formaţiuni se mai află  Zaharcenko şi Denis Puşilin, care vine din când în când în Doneţk şi pe urmă dispare la Moscova. Gruparea „Donbasul Liber“ a fost fondată de membrii parlamentului autoproclamatei republici, la începutul lui octombrie acestui an.

La Lugansk, alt bastion al separatiştilor, Igor Plotniţki, de 50 de ani, foarte ataşat trecutului sovietic,  era convins că va fi confirmat în funcţia de „preşedinte al Republicii Lugansk“.

Numărul exact al alegătorilor nu este necunoscut. Şi asta deoarece dintre cele cinci milioane de votanţi înscrişi pe listele electorale înaintea conflictului, mulţi au părăsit regiunea. Au fost organizate puncte de votare în taberele de refugiaţi ucraineni din Rusia, iar vârsta legală de participare la vot a fost coborâtă la 16 ani. 

Vârsta legală de participare la vot a fost coborâtă la 16 ani FOTO AP

Analistul DW Ingo Mannteufel este de părere că prin aceste alegeri separatiştii „urmează să-şi asigure puterea cucerită prin luptă. Totodată urmează a fi legitimată dezlipirea de restul Ucrainei şi întărită poziţia în negocieri vizavi de Kiev, dar şi de UE şi SUA“.

„Consecinţa va fi - dirijată de Moscova - declanşarea unui nou <<conflict îngheţat>> în estul Ucrainei, conflict pe care îl regăsim în mai multe regiuni din spaţiul post-sovietic. Până astăzi există astfel de structuri separatiste născute cu un sfert de veac în urmă în Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud şi Nagorno-Karabah. Moscova s-a obişnuit deja cu acest tip de <<conflicte îngheţate>> care-i şi sunt pe plac. Căci cu ajutorul acestor structuri care o reprezintă, Rusia poate purta la infinit negocieri diplomatice, apărându-şi, cu dibăcie, propriile interese“, subliniază Mannteufel. 

Kievul îi va declara personae non gratae pe observatorii internaţionali 

Kievul intenţionează să îi declare personae non gratae pe observatorii internaţionali care monitorizează alegerile organizate duminică de separatişti în republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk, a anunţat Serviciul ucrainean de securitate (SBU), citat de RIA Novosti în pagina electronică.

SBU a precizat că alegerile din Lugansk şi Doneţk sunt ilegale. Alegerile "se desfăşoară sub monitorizarea unor pseudo-observatori străini care au fost deja sau urmează să fie declaraţi personae non gratae pe teritoriul Ucrainei", a afirmat SBU într-un comunicat.

Aproximativ 100 de observatori din mai multe ţări europene şi din Statele Unite se află în regiune pentru a monitoriza alegerile, potrivit RIA Novosti.

Manifestaţie pro şi contra

Câteva sute de ruşi au manifestat duminică la Sankt Petersburg pentru a susţine alegerile prezidenţiale şi legislative desfăşurate în estul separatist al Ucrainei, relatează AFP.

Aproximativ 300 de persoane arborau drapele roşii şi scandau "De la Harkov la Odessa, pentru Novorosia", termen introdus de preşedintele rus Vladimir Putin după anexarea în martie a peninsulei ucrainene Crimeea, pentru a desemna regiunile rusofone din estul Ucrainei.

Unii manifestanţi i-au cerut preşedintelui rus să recunoască republicile separatiste Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR), unde se desfăşoară duminică alegeri prezidenţiale şi legislative susţinute de Rusia, dar denunţate de Kiev şi occidentali.

„Regiunea Doneţk are nevoie de sprijinul statului rus! Cerem ca Putin să recunoască DNR şi LNR şi să le ofere sprijin militar masiv“, a declarat Andrei Dmitriev, liderul partidului nerecunoscut Cealaltă Rusie, la Sankt Petersburg.

La Moscova, potrivit agenţiilor de presă ruse, sute de moscoviţi s-au adunat pentru a participa la o slujbă în memoria celor 42 de persoane care au murit la 2 mai în incendiul de la Casa sindicatelor din Odessa (sud-vestul Ucrainei), izbucnit în urma confruntărilor între combatanţi pro-Kiev şi proruşi.

La Kiev, aproximativ 200 de persoane au protestat duminică faţă de alegerile organizate de separatişti în republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk, relatează agenţia TASS.

Participanţii la protest, care s-au prezentat drept persoane "strămutate din estul Ucrainei", s-au adunat în Piaţa Independenţei, purtând drapele ucrainene şi ale NATO, precum şi steaguri ale mişcării ultranaţionaliste Sectorul Dreapta.

Manifestanţii au făcut apel la autorităţile ucrainene să nu recunoască alegerile şi să pună capăt conflictului, pentru ca refugiaţii să se poată întoarce la casele lor.