Secuii, manifestaţiile independenţei autonomiei
0Citind avalanşa de remarci şi comentarii care au urmat imediat după lanţul uman creat de manifestanţii care au clamat autonomie pentru ţinutul Secuilor, am încă o dată impresia că se ocoleşte intenţionat perceperea corectă a celor exprimate. Nu doar duminică, ci mai în toate ocaziile. Astfel, mulţi din cei care decid sau urmăresc cele ce se întâmplă se poartă ca şi cum autonomia ar fi un bau-bau. Un bau-bau extremist.
Este autonomia luată prizonier, cum scrie o ştire editată de Presseurop.eu ? Nu avem nevoie oare de o independenţă a ideii de autonomie?
Au fost aceleaşi reacţii şi în 2011, când la Bruxelles apărea reprezentanţa Ţinutului Secuiesc, şi între timp nu a apărut nicio altă reprezentanţă a vreunui ţinut românesc ...deci vă invit să citiţi şi să analizaţi ceea ce am scris pe atunci: "Trăim într-o Europă a regiunilor… "
În plină dezbatere asupra împărţirii sau nu a României în regiuni – conform cu o anumită realitate europeană – nu ar fi oare cazul să tranşăm odată pentru totdeauna între regionalism şi federalism ? Pentru Laszlo Tökes, vice-preşedinte al Parlamentului European, răspunsul este evident :
Prinţul Charles, care a achiziţionat numeroase proprietăţi în Ardeal, a afirmat recent că cel mai bun produs de export al României este Ardealul : ori Ţinutul Secuiesc este inima Ardealului. Nu este prima regiune română reprezentată la Bruxelles, sunt deja prezente alte două-trei regiuni…Scandalul generat de dechiderea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc la Bruxelles este legat de faptul că este o regiune populată în majoritate cu maghiari. Este o regiune la fel de tradiţională ca şi Ţara Bârsei sau Ţara Moţilor. Naţionalismul post comunist intră iarăşi in actiune, dar această propagandă este şi de politică interioară, atacurile se îndreaptă tot atât de mult şi împotriva coaliţiei de la guvernare, împotriva preşedintelui Traian Basescu. (…)
Este evident ca viitorul Europei este unul al regiunilor. Chiar secuimea ar putea fi un exemplu că o regiune nu desparte ci îi leagă pe maghiari de români, un exemplu de multiculturalitate. Aceşti secui sunt buni cetăţeni români şi buni naţionali maghiari. Trăim într-o Europă a regiunilor şi a principiului subsidiarităţii, iar Ţinutul Secuiesc este o dovadă evidentă că multiculturalismul există. Separatismul este uşor de invocat în acest concert al isteriilor naţionalismelor politice. Dar nu aceasta este realitatea Ţinutului Secuiesc. Această regiune este o entitate culturală, lingvistică de sine stătătoare, de care atât România cât şi naţiunea maghiară ar trebui să fie mândre. Iar utilizarea acestei inaugurări pentru a declanşa un alt scandal politic este regretabilă. Le cer celor care instrumentalizează această neînţelegere să nu-şi exporte în Uniunea Europeană naţionalismul şi ura. Si nu pot decât să doresc şi celorlalte regiuni românesti exact acelaşi lucru : să deschidă cât mai repede o reprezentanţă la Bruxelles.
Asemeni lui, Tamas Sandor, şeful Consiliului Judeţean Covasna, prezent la Bruxelles cu ocazia inaugurării reprezentanţei Ţinutului Secuiesc la Bruxelles, crede că:
Integrarea în UE trebuie să fie cu conţinut. Pentru unii este o problemă bifată, pentru noi este o posibilitate de integrare a populaţiei, dar şi o posibilitate de atragere de fonduri europene pentru regiunea noastră, o modalitate de a face ceva pentru Ţinutul Secuiesc. Ne apropiem de scandenţa din 2013, când se va demara un nou ciclu al fondurilor alocate, trebuie şi vrem să fim pregătiţi să atragem cât mai multe fonduri, să facem ceva şi ca să facem cunoscute locurile şi populaţia din regiune.
Se încarcă comentariile...
