„Scrisoarea celor patru“ taxează derapajele de la democraţie

Şeful Comisiei Europene a primit o scrisore de la miniştri de Externe ai Germaniei, Finlandei, Olandei şi Danemarcei pentru a găsi o modalitate de a pedepsi statele „repetente“ la democraţie

Miniştrii de Externe din Germania, Finlanda, Danemarca şi Olanda îi cer şefului CE un mecanism de intervenţie contra statelor membre care încalcă statul de drept şi valorile fundamentale ale UE.

Guido Westerwelle (Germania), Erkki Tuomioja (Finlanda), Frans Timmermans (Olanda) şi Villy Sovndal (Danemarca) i-au transmis, vineri, o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în care îi cer să propună un mecanism de intervenţie împotriva statelor care încalcă statul de drept şi valorile fundamentale ale UE.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat primirea documentului: „Pot confirma primirea acestei scrisori semnate de cei patru miniştri de Externe din Germania, Olanda, Danemarca şi Finlanda. Este o contribuţie interesantă care merge cam în aceeaşi direcţie cu ceea ce preşedintele Barroso a prezentat în discursul său despre starea Uniunii (...) Noi ne dorim să continuăm să lucrăm la aceste aspecte şi considerăm această scrisoare ca o importantă contribuţie“, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, Pia Ahrenkilde-Hansen, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
Întrebată de jurnalişti dacă în scrisoarea respectivă sunt menţionate Ungaria şi România ca exemple, Pia Ahrenkilde-Hansen a refuzat să răspundă. Trei dintre aceste patru state ceruseră cu o zi înainte o nouă amânare a intrării României în Spaţiul Schengen, invocând corupţia.

„AMENDAŢI“ PRIN TĂIEREA FONDURILOR EUROPENE

Barroso afirma pe 12 septembrie, anul trecut, că e nevoie de un set de instrumente mai bune pentru combaterea situaţiilor de încălcare a regulilor statului de drept, „constatate în ultimele luni în anumite state UE“.

„În ultimele luni am asistat la ameninţări împotriva cadrului legal şi democratic în anumite state europene. Parlamentul European şi Comisia Europeană au fost primele care s-au sesizat şi au tras alarma şi au jucat un rol decisiv pentru ca aceste evoluţii îngrijorătoare să fie aduse sub control. Dar aceste situaţii au dezvăluit şi unele limite pentru cadrul nostru instituţional. Trebuie să dezvoltăm un set mai bun de instrumente pentru aceste situaţii, nu doar alternativa dintre «puterea soft» a persuasiunii politice şi opţiunea nucleară de la Articolul 7 al Tratatului nostru“, declara Barroso.

Conform Agenţiei Associated Press, scrisoarea celor patru miniştri de Externe ar propune chiar reducerea fondurilor europene pentru statele membre care încalcă principiile fundamentale ale Uniunii Europene. De altfel, Germania mai propusese în urmă cu câţiva ani un asemenea mecanismul de sancţiune a derapajelor de la democraţie prin suspendarea fondurilor structurale ale ţării respective şi reducerea puterii sale decizionale în cadrul UE.

TITUS CORLĂŢEAN CERE „SOLIDARITATE“

Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat sâmbătă că România ar putea lua în considerarea propunerea făcută de patru state UE privind instituirea unui mecanism privind statul de drept, dar cu condiţia reducerii curentelor populiste şi creşterii solidarităţii.

„Dacă această propunere vizează şi asigurarea unor principii fundamentale ale UE precum solidaritatea şi respingerea unor idei privind noi linii de demarcaţie, o Europă cu mai multe viteze, şi dimpotrivă, mai multă solidaritate între mai vechii membri şi mai noii membri, respingerea populismului şi curentelor populiste, foarte prezente o serie de state paradoxal cu o veche democraţie, atunci ar putea fi o idee extrem de interesantă pe care şi noi o putem lua în considerare“, a explicat şeful diplomaţiei de la Bucureşti. ;

Diaconescu: România ar putea avea parte de „momente dramatice“

Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a scris  pe blogul personal că „perpectiva unor sancţiuni severe, aplicate printr-un viitor mecanism european de apărare a statutului de drept, „pare să nu rezoneze în niciun fel la Bucureşti“, deşi România ţine un „cap de afiş“ negativ la acest capitol. Diaconescu crede că Bucureştiul ar putea avea parte de „momente dramatice“, determinate de faptul că „pe palier guvernamental (...) continuăm să transmitem un anumit tip de mesaje în exterior şi să implementăm opusul acestor idei în interiorul ţării“, o atitudine care „a scos din minţi Europa …“.