Scandalul de spionaj ruso-sârb. Înaintea unei întâlniri cu Putin, Vucici denunţă existenţa unor contacte conspiratoare şi transferuri de bani către agenţi sârbi

Scandalul de spionaj ruso-sârb. Înaintea unei întâlniri cu Putin, Vucici denunţă existenţa unor contacte conspiratoare şi transferuri de bani către agenţi sârbi

Preşedintele sârb Aleksandar Vucici FOTO EPA-EFE

Aleksandr Vucici a recunoscut joi seara, la finalul Consiliului de Securitate, că agenţi din ţara sa au primit bani de la un colonel al GRU, serviciul militar rus de informaţii. Preşedintele sârb face aceste declaraţii cu aproape două săptămâni înaintea unei deplasări la Moscova.

Membri ai serviciilor de informaţii de la Moscova au abordat din 2017 încoace mai mulţi comandanţi militari sârbi, iar unul dintre ei le-a dat „în trei rânduri“ bani surselor, a denunţat preşedintele sârb Aleksandr Vucici, în urma unei reuniuni a Consiliului Naţional de Securitate la Belgrad, convocat după ce presa a difuzat o înregistrare video care pune în cauză un ofiţer rus, transmite AFP, potrivit news.ro.

Ofiţerul rus a fost filmat la Zemun, o suburbie a Belgradului, în timp ce îi dădea unui bărbat o pungă de plastic cu un plic de bani.

La acel moment, la 24 decembrie 2018, locotenent-colonelul rus Gheorghi Kleban s-a întâlnit cu Z. K., un locotenent-colonel sârb în retragere, a precizat Vucici.

Preşedintele sârb a precizat că nu a fost singura întâlnire cu surse sârbe a lui Kleban, la acea vreme adjunctul ataşatului militar rus la Belgrad.

„Zece contacte ale lui Gheorghi Kleban cu trei surse conspiratoare au fost documentate. În trei rânduri, (acest) locotenent-colonel a dat bani“ contactelor sale sârbe, a declarat Vucici.

Serviciile sârbe de informaţii au probe cu privire la contacte între mulţi „alţi membri ai serviciilor ruse de informaţii cu membri ai structurilor militare din Serbia“, a adăugat el.

Deschiderea unei anchete cu privire la acest caz a fost anunţată miercuri seara de un reprezentant al serviciilor sârbe de informaţii (BIA).

Potrivit presei sârbe, Gheorghi Kleban s-a aflat în post la Belgrad până în iunie anul acesta.

În ciuda acestor contacte, Vucici, care urmează să se ducă la Moscova la 4 decembrie, la o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin, a precizat că Belgradul nu îşi schimbă politica faţă de Rusia.

Serbia vrea să adere la Uniunea Europeană (UE), dar refuză un demers similar în cazul NATO.

Profitând de poziţia anti-NATO a Serbiei, alimentată de bombardamentele din 1999, Rusia mizează pe această ţară pentru a o menţine drept aliată în Balcani. În acest context, o susţine în cauza Kosovo, care şi-a autoproclamat independenţa faţă de Serbia în 2008.

Spionaj şi propagandă

Rusia se face prezentă în Serbia combinând diverse domenii: militar, politic, economic, dar şi propagandistic. Campania de creştere a prezenţei pe tărâm propagandistic, în strânsă conexiune cu serviciile de spionaj, s-a intensificat după anexarea Crimeei, în martie 2014. Un pion în acest sens este portalul News Front, de exemplu. Potrivit publicaţiei germane „Die Zeit“, încă de la fondarea sa în 2015, NewsFront Serbia s-a bazat pe finanţare directă din partea Serviciului Federal Rus de Securite (FSB) şi s-a aflat sub patronajul unor oficiali-cheie ruşi, inclusiv purtătorul de cuvânt al Ambasadei Rusiei de la acel moment, Iuri Peciughin şi un oficial din cadrul Centrului Cultural Rus, Dmitri Iegorov. Ambii au colaborat strâns cu directorul NewsFront Serbia, Oksana Sazonova, acuzată de diverse acţiuni suspecte în Balcani, cum ar fi susţinerea tentativei de lovitură de stat din Muntenegru şi întreţinerea unor legături cu formaţiuni anti-NATO şi anti-UE, precum grupul ultranaţionalist Zavetnici. În 2016, Sazonova a fost expulzată din Kosovo. Ea s-ar fi aflat acolo, potrivit spuselor sale, pentru filmarea unui documentar.

De altfel, întreaga reţea NewsFront are un lung istoric în diseminarea de propagandă pro-Kremlin în străinătate, de multe ori servind ca un instrument de amplificare a mesajelor emise pe canale centrale, precum Sputnik şi RT. Spre exemplu, o trecere în revistă a materialelor în limba germană din NewsFront publicate în 2017 a relevat o suprapunere tematică considerabilă cu linia editorială oficială a Sputnik, finanţat oficial de statul rus.

România nu este exclusă din acest front mediatic. Cel mai cunoscut actor în ţara noastră este, evident, Sputnik, care publică periodic articole prin care încearcă să exploateze presupuse fisuri sociale, amplificând retorica antioccidentală concomitent cu promovarea legăturilor „culturale“ şi „istorice“ româno-ruse. Pe de altă pare, o armată de bloggeri cunoscuţi şi „freelanceri“ umplu reţelele de socializare cu aşa-zise analize care vin în sprijinul narativelor emise de la Kremlin, pe teme variind de la conflicte imaginare la graniţă până la politici energetice regionale. În pofida publicului anemic, Moscova îşi menţine canalele deschise.

UE, opţiunea strategică

La 4 decembrie, Aleksandr Vucici este aşteptat la Moscova. Această vizită are loc la finalul unui an dinamic în relaţiile ruso-sârbe. Serbia a primit armament din partea Rusiei - al cărui transport pe Dunăre a fost blocat de România -, a semnat un acord de liber-schimb cu Uniunea Economică Eurasiatică şi a găzduit exerciţii militare comune. În pofida acestei apropieri, opţiunea strategică pe termen lung este Uniunea Europeană. În vară, premierul sârb Ana Brnabici a subliniat clar că Belgradul va opta pentru Uniunea Europeană în cazul în care va fi nevoită să aleagă între aderarea la blocul comunitar sau strângerea relaţiilor cu Rusia.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: