Scandal diplomatic între Turcia şi Vatican. Ankara l-a convocat pe ambasadorul Sfântului Scaun, după ce Papa a recunoscut genocidul armean

Papa Francisc,  la Istanbul

Turcia a transmis duminică ambasadorului Vaticanului că este "profund dezolată şi dezamăgită" de faptul că Francisc a catalogat drept genocid masacrul armenilor din 1915, a declarat un oficial, apreciind că afirmaţiiile Papei au provocat "o problemă de încredere", relatează Reuters.

Papa Francisc a denunţat duminică masacrarea armenilor, în urmă cu 100 de ani, drept "primul genocid din secolul al XX-lea".

Turcia musulmană acceptă că numeroşi armeni creştini au murit în confruntări cu militari otomani, începând din 1915, când Armenia făcea parte din imperiul condus de a Istanbul, dar neagă că ar fi vorba despre sute de mii de vctime şi că ar fi vorba despre un genocid.

O serie de state europene recunosc masacrul ca genocid, însă Italia sau Statee Unite, de exemplu, au evitat să folosească acest cuvânt în mod oficial, din cauza importanţei pe care o acordă alianţei cu Turcia.

Francisc nu este primul Papă care cataloghează masacrul armenilor drept genocid. El a citat, în 2001, o declaţie semnată de către Papa Ioan Paul al II-lea şi conducătorul Bisericii armene, Karenkin al II-lea, în care masacrul este denunţat drept primul genocid din secolul al XX-lea.

Papa emerit Benedict al XVI-lea, ale cărui relaţii cu Turcia şi lumea musulmană au fost iniţial tensionate, a evitat să folosească termenul "genocid".

Francisc a declarat că uciderea armenilor este primul dintre cele trei genocide "masive şi fără precedent", urmat de Holocaust şi stalinism. El a adăugat că au urmat alte genocide, citând numele unor ţări precum Cambodgia, Rwanda, Burundi şi Bosnia.

"Se pare că familia umană a refuzat să înveţe din greşelile sale provocate de lege şi teroare, astfel încât, inclusiv astăzi, există unii care încearcă să-i elimine pe alţii cu ajutorul câtorva şi tăcerea complice a altora care pur şi simplu stau", a declarat el.

Armenii au depus eforturi în vederea unei recunoaşteri mai largi a genicidului, înainte de marcarea unui secol de când a fost comis, pe 24 aprilie. Slujba de duminică a fost oficiată de către patriarhul catolic armean Nerses Bedros al XIX-lea Tarmouni, iar la ea au luat parte atât lideri ai Bisericii Ortodoxe armene, cât şi preşedintele armean Serj Sargsyan.

Francisc a adus un omagiu comunităţii armene la începutul slujbei, declarându-l pe un mistic armean din secolul al X-lea, Sfântul Grigor Narekatsi, doctor al Bisericii. Doar 35 de persoane au primit acest titlu, rezervat celor ale căror scrieri au adus servicii importante Bisericii universale.