Scandal în Bulgaria. Preşedintele Rumen Radev „a căzut pe interceptări“ într-un caz de corupţie şi este ameninţat cu suspendarea

Procurorul general al Bulgariei, Ivan Ghecev, a cerut Curţii Constituţionale o interpretare cu privire la dacă şi în ce circumstanţe poate fi cercetat preşedintele ţării, indiferent de imunitatea pe care o are. Procuratura bulgară susţine că are dovezi ale unei infracţiuni comise de şeful statului, Rumen Radev.

Procuratura bulgară a făcut publice înregistrări audio realizate de Serviciul de securitate naţională (DANS) în care preşedintele Rumen Radev comentează cu şeful forţelor aeriene, generalul Ţanko Stoikov, interesul Parchetului special anticorupţie faţa de un prezumtiv conflict de interese al soţiei sale. Este vorbă de numirea, printr-un ordin al lui Radev în calitate de comandant al forţelor aeriene, a viitoarei sale soţii, Desislavei Genceva (ulterior Radeva) în postul de şefă biroului de presă al Forţelor Aeriene Bulgare şi de asigurarea unei locuinţe de serviciu fără a îndeplini criteriile legale.

Procurorul şef consideră că există suficiente probe despre încercarea preşedintelui de a împiedica anchetarea conflictului de interese. Legat de aceasta el a cerut Curţii constituţionale să explice semnificaţia formulării „înalta trădare”.

Legea interzice ascultarea preşedintelui. Procuratura afirmă că a fost ascultat nu şeful statului ci persoanele cu care a vorbit. Este interzisă şi dezvăluirea publică, în afara tribunalului, a conţinutului unor înregistrări legale, notează europa libera.

Într-un comunicat fără precedent către mass-media, Biroul de presă al Parchetului de la Sofia a trimis, în cursul după amiezii de marţi (28 ianuarie), trei înregistrări audio şi transcrierea acestora din timpul unor convorbiri interceptate prin intermediul unor Mijloace Speciale de Interceptare (MSI), iar la una dintre acestea susţine că participă preşedintele Radev.

Acesta este un alt caz de dezvăluire a probelor în proceduri premergătoarea actului de justiţie, la iniţiativa lui Ivan Ghecev (în mod similar, au fost publicate părţi din ancheta împotriva Tad Group privind scurgerea de informaţii de la administraţia fiscală), dar pentru prima dată se dau publicităţii înregistrări audio.

De asemenea, este primul caz din istoria recentă a Bulgariei în care Parchetul îşi exprimă în mod oficial suspiciunea comiterii unei infracţiuni din partea şefului statului, iar eventuala sa dovedire poate conduce la iniţierea unei proceduri pentru demiterea înainte de termen a preşedintelui Radev, al cărui mandat expiră peste doi ani.

Declaraţia procurorului că există dovezi ale unei infracţiuni comise de preşedinte vine la doar câteva ore după ce procurorul-şef a declarat că s-a adresat Curţii Constituţionale nu pentru o chestiune de principiu, ci în legătură cu o procedură specifică, iar Rumen Radev a declarat presei că el nu ştie despre ce este vorba şi a declarat: „Sunt convins că nu am făcut ceva în neregulă".

În comunicatul de la procuratură se arată laconic că datele despre infracţiunea săvârşită de Radev au fost colectate în cursul procedurilor premergătoare procesului împotriva altei persoane şi se precizează că acestea au fost colectate în timpul interceptării comandantului Forţelor Aeriene Bulgare, generalul maior Ţanko Stoikov.

La comunicat este ataşat şi un ordin de sistare a procedurilor penale - din cauza datelor descoperite despre preşedinte şi a restricţiilor impuse de Constituţie pentru anchetarea sa. Din acesta se înţeleg câteva detalii, dar procurorii au refuzat să comenteze acum sau să confirme dacă sunt adevărate, precum şi dacă materialele despre preşedinte au fost separate în alte proceduri şi care e exact ancheta care se sistează în prezent, până se aşteaptă să se pronunţe Curtea Constituţională. 

Procuratura va încerca să dovedească implicarea preşedintelui în acţiuni ilegale. Procedura de destituire va putea fi lansată însă numai la baza unor acuzaţii de înaltă trădare şi încălcarea Constituţiei de un sfert din membrii parlamentului şi aprobată în urmă unor dezbateri de un număr de peste 160 din cei 240 de deputaţi.

Miercuri, guvernul Boiko Borisov a supravieţuit cea de a patra moţiune de cenzură împotriva sa având ca temă criza apei la Pernik – oraş cu peste 100 000 de locuitori la 30 de km. de Sofia, şi importul de deşeuri toxice. Balanţa votului în favoarea lui Borisov a fost înclinată de ultranaţionaliştii din partidul Ataka, partidul Volia (Voinţa) al omului de afaceri Veselin Mareşki şi de câţiva deputaţi independenţi.

Prim-ministrul, care nu a fost prezent în parlament în timpul dezbaterilor şi a votului, a declarat că nu se va implica în conflictul între preşedintele şi procuratura. El a avertizat că eventuala venire la putere a socialiştilor ar putea împinge ţară într-o nouă criză financiară.