Rusia închide postul de televiziune al tătarilor din Crimeea

Rusia a închis ultimul post de televiziune independent pentru tătarii din Crimeea, continuând ceea ce membrii minorităţii etnice numesc „un model de discriminare“ pentru că se opun anexării ruseşti a peninsulei de la Marea Negră.

Postul de televiziune tătar ATR din Crimeea transmitea cu licenţă ucraineană. Această licenţă a expirat marţi. Cele patru solicitări pentru o nouă licenţă, de data aceasta de la ruşi, au fost respinse de Roskomnadzor, instituţia de monitorizare a audiovizualului de la Moscova.

„Vom face totul pentru a obţine toate documentele necesare pentru a relua transmisiunile“, a declarat directorul general al postului, Elzara Isliamova. De asemenea, Meydan FM, un post de radio tătar, deţinut de aceeaşi organizaţie, a fost întrerupt. 

Lenur Isliamov, fondatorul ATR, a declarat că postul său de televiziune primise o ofertă de vânzare care a sunat mai degrabă a ameninţare, mai ales că în propunere exista o listă cu afacerile confiscate recent de guvernul local.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a postat pe Twitter o poză cu el şi cu lideri tătari expulzaţi din Crimeea. „Poţi opri televizorul, dar nu-i poţi opri pe locuitorii Crimeei să caute libertatea şi adevărul“, se arată în comentariul imaginii.

Prim-ministrul Crimeei, Serghei Aksionov a acuzat conducerea postului că a umplut solicitarea de jigniri tocmai pentru a-şi pierde licenţa şi a da naştere la diviziuni etnice. Potrivit lui, problemele au fost create „intenţionat“. Tătarii din Crimeea vor avea acces în continuare la posturi de ştiri, a adăugat Aksionov.

În Crimeea există aproximativ 300.000 de tătari din totalul de două milioane de locuitori ai peninsulei. Oficialii locali îi acuză deschis pe tătari că luptă împotriva intereselor ruse.

„Occidentul, prin Ucraina, a încercat să rupă Crimeea de Rusia, prin tătarii de aici. Ei au fost folosiţi ca o coloană a cincea“, a declarat Vladimir Konstantinov, liderul Parlamentului din Crimeea, la o conferinţă din Moscova.

Şcolile, moscheile şi organizaţiile politice tătare din Crimeea sunt subiectul repetat al raidurilor oficiale, încă din urmă cu un an, atunci când a avut loc anexarea peninsulei de către Rusia.

Liderul tătar, Nariman Djelalov, a notat pe Facebook că reprezentanţii biroului procurorului din Crimeea l-a vizitat luni pentru a-l avertiza să nu participe la nicio demonstraţie privind închiderea postului de televiziune ATR.

Tătarii au fost deportaţi în masă din Crimeea sub conducerea lui Stalin, întoarcerea lor fiind permisă abia în ultimii ani ai Uniunii Sovietice. Mulţi, nu toţi, au susţinut aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană deoarece credeau că astfel li se vor asigura drepturile de membri ai unei minorităţi, conchide „New York Times“.