Rusia, consultată în avans pe tema scutului antirachetă din România

Rachetă de interceptare SM-3 (tip block 1B)

România este inclusă în etapa a doua a sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice. Această etapă presupune găzduirea unor noi generaţii de rachete de interceptare SM-3 (tip block 1B), care vor deveni operaţionale începând cu 2015.

În afară de interceptorii tereştri din România vor fi instalate noi sisteme de radar în baze terestre din Europa de Sud-Est. Bucureştiul nu va trebui să cumpere rachetele SM-3 şi nici nu va suporta costurile pentru instalarea acestora pe teritoriul României,cheltuielile fiind suportate de Statele Unite. Pe de altă parte, orice alte eventuale costuri vor face obiectul negocierilor bilaterale.

Citiţi şi:

Scut antirachetă / MAE: România va găzdui rachete de interceptare terestre, nu şi radare

Potrivit MAE, România nu devine o ţintă prin participarea la scutul american, sau „nu mai mult decât era până în prezent".

În opinia Statelor Unite şi a României, scutul antirachetă este un sistem strict defensiv, de apărare împotriva unor atacuri cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, şi, în faza finală, intercontinentale. Moscova are însă o viziune opusă. „Dezvoltarea şi desfăşurarea sistemului de apărare antirachetă sunt îndreptate împotriva Rusiei.

În pofida declaraţiilor responsabililor guvernamentali ai statelor occidentale că acest sistem este destinat asigurării securităţii lor şi că el nu este îndreptat împotriva Rusiei, nu este aşa", a declarat ieri pentru postul tv Vesti-24 Nikolai Makarov, şeful Statului Major rus, explicând că acesta este motivul pentru care atitudinea Rusiei "faţă de această problemă este foarte negativă".

De altfel, temerile Moscovei faţă de dezvoltarea unui sistem strategic antirachetă şi a dezvoltării armelor strategice convenţionale de înaltă precizie se regăsesc şi în noua doctrină militară a Rusiei, validată vineri de preşedintele Dmitri Medvedev.

Tot ieri Hillary Clinton i-a oferit explicaţii omologului ei rus, Serghei Lavrov, referitor la interceptoarele din România. Demersul ei se înscrie în practica de dinainte de luarea deciziei, când au avut loc consultări pe problema scutului doar între Rusia şi SUA.