Românii au ales Europa

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

E o victorie a democraţiei şi a valorilor europene în România: prin validarea referendumului pentru justiţie, prin prezenţa la europarlamentare şi prin rezultatul alegerilor. Am dovedit, ca popor, o maturitate democratică mult peste calculele unora din politicieni. De acum, jocul de putere se resetează în 3. Unii ajunşi la un minim istoric, alţii la un scor nesperat - cu toţii, sub presiunea populară pentru celelalte rânduri de alegeri.

La europarlamentare, românii au dat un hotărât vot pro-european. Primele două partide de opoziţie însumează peste 50% din voturile românilor, pe baza unui pronunţat discurs pro-european. Li se adaugă cele trei partide mici, de asemenea cu mesaj pro-european. Discursul populist-anti UE a reuşit cu chiu, cu vai să egaleze procentajul lui Vadim Tudor din primul tur al prezidenţialelor din 2000.

A fost, de asemenea, un vot pentru justiţie. Referendumul pentru apărarea independenţei actului de justiţie a fost validat datorită mobilizării a 7,5 milioane de cetăţeni (peste 41%). 6 milioane au votat Da la cele două întrebări ce vizează interzicerea imixtiunilor în justiţie.

A fost un vot de blam la adresa PSD, care a ajuns la jumătate din scorul obţinut la parlamentarele din 2016 şi a pierdut o treime din procentajul de la europarlamentarele precedente. Este o prăbuşire ce traduce dezamăgirea electoratului de stânga faţă de târârea partidului într-o fundătură de tip peremist, de către o conducere ce şi-a subminat în ultimii doi ani şi jumătate, cu o consecvenţă suicidară, orice urmă de credibilitate.

PNL a progresat substanţial faţă de alegerile parlamentare, când a avut 20%, şi a reuşit, prin câştigarea alegerilor de ieri, cea mai bună performanţă electorală din existenţa sa post-comunistă. Liberalii s-au impus în Ardeal, au egalat PSD în Moldova şi au obţinut un scor bun în Muntenia. 

Alianţa 2020 a obţinut, la rândul ei, un rezultat istoric. La parlamentare, USR a avut 9%, scor, iată, mai mult decât dublat în urma alianţei cu PLUS. Victoriile din Bucureşti şi alte câteva mari oraşe, precum Cluj şi Iaşi, deschid perspectiva unei ancorări teritoriale solide a acestei coaliţii.

Majoritatea celor 9 milioane de români prezenţi la alegerile europarlamentare a transmis un mesaj răspicat, de care clasa politică este obligată să ţină seama: direcţia Europa şi valorile ei democratice. Fără şovăieli toxice, fără alternative otrăvite.

Prezenţa record pentru ultimii 20 de ani şi rezultatele înregistrate la nivel european reprezintă un impuls dătător de speranţă pentru proiectul european, impuls dublat însă de un avertisment tot mai ferm referitor la eficientizarea instituţiilor UE

Votul românilor se înscrie într-o tendinţă continentală, în pofida victoriilor spectaculoase ale unor partide ostile integrării europene. Adunarea Naţională, condusă de Marine Le Pen, a obţinut 23,5% în Franţa, cu un procent peste partidul lui Macron, fiind urmate de Verzii validaţi de 13% din francezi.

Partidul Brexit al lui Nigel Farage a reuşit să atingă 31%, cu 13 procente în faţa următorilor clasaţi, Liberal-Democraţii, aflaţi, la rândul lor, la un scor nesperat, înaintea partidelor tradiţionale. Laburiştii sunt la 14%, iar Conservatorii s-au prăbuşit pe locul 5, la 8,7%, partidul de guvernare fiind devansat şi de Verzi (11%).

Liga lui Matteo Salvini a câştigat în Italia cu 33%, la 10 procente înaintea Partidului Democratic de centru-stânga, pe locul trei clasându-se Mişcarea 5 Stele cu 16%.

Emergenţa Verzilor s-a confirmat şi în Germania, cu 20%, secondându-i pe Creştin-Democraţi (28%), iar Social-Democraţii au primit numai 15%, în vreme ce anti-europenii din Alternativa pentru Germania rămân blocaţi la 10%.

Socialiştii premierului Sanchez au câştigat detaşat cu 33% în Spania, urmaţi de Conservatori (20%) şi alte două formaţiuni pro-europene - Ciudadanos (12%) şi Podemos (10%).

Cele două mari grupuri europarlamentare - Popularii şi Socialiştii - pierd, pentru prima dată în istoria alegerilor pentru Parlamentul European, capacitatea de a forma împreună majoritatea. Popularii rămân puternici în spaţiul germanic, central şi est-european, iar Socialiştii conduc în zona iberică şi Olanda. Diminuate cu aproximativ 40 de eurodeputaţi fiecare, cele două familii politice vor avea circa 324 de reprezentanţi şi, pentru majoritatea de 376 de locuri, au nevoie de alianţă cu ALDE (în creştere cu circa 40 de mandate) şi Verzi (care cunosc un plus de 20 de locuri). Noua configuraţie a forului europarlamentar deschide calea unor negocieri interesante pentru conducerea principalelor instituţii ale UE. Rămâne de văzut şi dacă euroscepticii, suveraniştii şi extremiştii de dreapta (aproximativ 170 de mandate în viitorul Parlament) vor rămâne divizaţi sau vor reuşi să strângă rândurile.

În orice caz, prezenţa europenilor la aceste alegeri, în creştere în 22 din cele 28 de state, a atins un record pentru ultimele două decenii. Este un semn de vitalitate a proiectului european. Iar rezultatele reprezintă un impuls dătător de speranţă, dublat însă de un avertisment tot mai ferm referitor la eficientizarea instituţiilor UE.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite