România, văzută prost la Bruxelles şi din cauza libertăţii presei

Un raport al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor atrage atenţia asupra situaţiei presei din România: presiunile politice, cadrul legal învechit, lipsa securităţii sociale pentru jurnalişti, regimul fiscal dezavantajos.

Deşi în ultimele luni atenţia europeană a căzut pe controversata nouă lege media din Ungaria, acelaşi eveniment i-a făcut pe reprezentanţii UE şi pe restul jurnaliştilor europeni să-şi arunce ochii şi peste alte ţări. La doar o graniţă depărtare, România, spun experţii, nu stă mult mai bine decât Ungaria.

Lista de probleme
Raportul critică în mod deosebit identificarea presei, în cadrul proiectului Strategiei Naţionale de Apărare drept o potenţială ameninţare la adresa securităţii statului, fapt pe care autorii raportului îl consider "inacceptabil".
În primul rând, spune raportul FEJ, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu trebuie să se amestece în funcţionarea mass media. Aidan White, secretar general al FEJ a spus că, prin crearea unei legi care ar defini mass-media ca o "vulnerabilitate" pentru securitatea naţională, s-ar încălca principiile Uniunii Europene, îndeosebi o serie de articole legate de dreptul la exprimare şi drepturile omului.

Spre exemplu, articolul 11 al Cartei Drepurilor Fundamentale ale EU garantează libertatea şi pluralismul mass-media. Legea propusă de Consiliul Suprem de Apărare al ţării, compus, printre alţii, din preşedintele, premierul, ministrul de jutitie şi ministul apărării sfidează şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, mai susţine White. Articolul 10 al convenţiei spune că fiecare om are dreptul la liberă exprimare și la împărţirea opiniilor fără imixtiune din partea autorităţilor publice.

Politicienii dăunează libertății presei
Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, care protejează drepturile profesionale şi sociale ale jurnaliştilor din UE, a mai criticat şi proiectele de legi ale presei propuse de către deputaţii Silviu Prigoană şi Ioan Ghişe. "Acestea sunt periculoase şi au un efect potenţial dăunător asupra libertăţii presei," scrie raportul, "subminează profesionalismul jurnaliştilor şi promovează utilizarea instrumentelor juridice de către politicieni pentru a-şi rezolva probleme personale".

Liderii FEJ critică implicarea politicii în mass-media, considerând că aceasta a dus la o stagnare a cadrului legal în care funcţionează media în România. "În ultimii 22 de ani, Societatea Română de Radiodifuziue şi Societatea Română de Televiziune au căzut sub o influenţă politică excesivă şi un control exagerat," mai scrie raportul.

Recomandare: taxe mai mari pentru radio şi TV
Trebuie modificat felul în care este finanţată agenţia de ştiri Agerpres, mai spune FEJ, care astfel s-ar transforma "din serviciu public în instituţie pur mass-media".

Printre recomandările FEJ "necesare pentru asigurarea libertăţii media" în România se află şi taxa de radio şi TV. Potrivit raportului, aceasta ar trebui mărită astfel încât să se ajungă la un nivel de finanţare care să garanteze libertatea editorială, scrie raportul. FEJ propune "consultarea în acest sens cu sindicate şi organizaţii de jurnaliști".

Dezbatere în Parlamentul European

Săptămâna trecută, în cadrul unei dezbateri organizate de grupul socialist (S&D) din Parlamentul European, România a fost din nou menţionată ca făcând parte din grupul statelor membre în care există probleme cu libertatea presei. Ungaria a fost criticată pentru legea resptrictivă a presei, Franţa şi Italia pentru presiunile de natură politică şi economică la adresa presei, iar Bulgaria pentru agresiunile la adresa jurnaliştilor. Recent, o bombă a explodat la sediul unei publicaţii care desfășura o campanie de presă împotriva premierului în exerciţiu, Boiko Borisov.

Principala critică la adresa României a fost legată de includerea campaniilor de presă printre posibilele ameninţări la siguranţa naţională. O petiţie în acest sens, susţinută e mai multe organizaţii ale jurnaliştilor din România, se află pe ordinea de zi a Comisiei pentru Petiţii ( PETI) a Parlamentului European.

Iniţial, plângerea fusese declarată închisă la începutul lunii decembrie 2010, ca urmare a unui vot contestat de eurodeputaţi socialişti şi liberali. În cadrul şedinţei din 2 decembrie a Comisiei PETI, petiţiile au fost declarate închise cu votul a 16 eurodeputaţi PPE, majoritatea membri ai PDL, prezenţi în sală. Aceasta, deşi grupul PPE avea dreptul la doar 12 voturi în Comisie. Mai mult, conform Regulamentului Parlamentului European, pentru ca votul să fie valabil, închiderea petiţiei avea nevoie de 18 voturi, reprezentând jumătate plus unu din numărul membrilor Comisiei. Liberalii şi socialiştii au contestat procedura de vot şi au ieşit din sală, după care au reclamat procedura de vot la Conferinţa Preşedinţilor din cadrul Parlamentului European. Aceasta din urmă a decis, la 25 ianuarie, repunerea petiţiei pe ordinea de zi.

Eurodeputaţii socialişti au decis să ceară Comisiei Europene un punct de vedere asupra situaţiei presei din ţările vizate. De asemenea, ei au promis că vor organiza desbateri despre situaţia presei în fiecare dintre ţările considerate "cu probleme."

Nimic nou pentru jurnaliștii români
Problemele identificate de FEJ nu sunt însă noi pentru jurnaliştii români. Ioana Avădani, director executiv al Centrului de Jurnalism Independent (CJI) vede în acestea "un avânt de reglementări, propuse de membri ai Parlamentului care, o mare parte ei, vor să-şi rezolve, cu ajutorul mass-media, probleme personale."

Despre proiectul din parlamentul de la Bucureşti de eliminare a taxei radio şi TV, Ioana Avădani afirmă că nu se bazează pe argument valabile. Motivaţia iniţiatorilor, legată de felul în care postul public Tv a prezentat moartea poetului Adrian Păunescu nu poate constitui un motiv credibil, consideră directorul CJI. "Nu a fost "creștinesc" modul în care televiziunea a relatat moartea lui Păunescu? Din moment ce TVR nu a încălcat vreo lege, aceasta este în mod clar, o imixtiune în politica editorială", a afirmat Avădani.

Românii plătesc oricum cea mai mică taxă radio şi Tv din din UE, aproximativ 12 euro pe an de locuinţă. Cehii, spre deosebire, plătesc pentru serviciile publice mass media 83,57 de euro pe an, englezii, 175 şi germanii 216 de euro pe an.

Taxe mari, salarii mici, pensii de mizerie
În România se plăteşte însă cea mai ridicată rată TVA pentru producţia media şi anume 25%, mult peste media UE, care este sub 5% . În același timp, jurnaliştii nu beneficiază cum ar trebui de salarii și pensii, aşa cum a fost stabilit în mai multe acorduri colective, mai arată raportul FEJ. Raportul afirmă că mulţi jurnalişti români sunt plătiţi pe cartea de muncă cu salariul minim pe economie, la care se adăugă sume de bani la publicarea materialelor. Astfel, jurnalistul este plătit "slab" şi nu beneficiază de economii corecte pentru pensie.

În cele două zile petrecute în capitală, 3 şi 4 februarie 2011, FEJ s-a întâlnit cu 77 de români - jurnalişti din fiecare tip de media, sindicalişti (inclusiv uniunea sindicală a jurnaliştilor, Mediasind) preşedinţi ai organizaţiilor culturale, resprezentanți ai asociaţiilor de jurnalişti, politicieni şi diplomaţi.

România, în grupa codaşă şi după Reporteri Fără Frontiere
Norvegia, Islanda, Olanda, Suedia şi Elveţia sunt "motoarele libertății presei" în Europa, susţine indexul pentru libertatea presei în 2010 al organizaţiei Reporterilor Fără Frontiere (RFF). România, Ungaria, Bulgaria, Italia şi Franţa, în schimb, au cote "deranjante" de încălcare a drepturilor presei, mai spune organizaţia.