România se poate implica direct în conflictul din Ucraina?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Trupe ucrainene în timpul retragerii din Debaltevo FOTO AP
Trupe ucrainene în timpul retragerii din Debaltevo FOTO AP

Posibil, căci atenţie la următoarea argumentaţie...Ucraina, prin vocea preşedintelui Poroşenko, lansează pe piaţă o cerere-sugestie-invitaţie: trimiterea de către UE, sub mandat ONU, a unor forţe de poliţie care să asigure respectarea prevederilor Acordului Minsk 2.

Ce poate urma în mod practic? Să vedem ce anume, clar, pe puncte.

1. Se anunţă o misiune de poliţie europeană, cu rol de interpunere (cea mai dificilă dintre posturile care pot fi asumate de o asemenea misiune care are funcţii precise şi o limită de armament în dotare corespunzătoare îndeplinirii sarcinilor respective) şi care trebuie să aibă, într-adevăr, aprobarea Consiliului de Securitate al ONU. Vor dori oare statele membre permanente ale acestui for, alături de cele care, prin rotaţie, sunt acum membre ale Consiliului, să dea aprobare pentru o asemenea misiune într-o zonă de risc foarte înalt şi în care orice incident se poate transforma extrem de rapid într-o tragedie imposibil de oprit? 

Întrebarea îşi are logica ei, deoarece este extrem de greu de crezut că, în timpul îndeplinirii unor misiuni de patrulare, forţele respective, dotate cu armament uşor până la mediu şi cu protecţia minimală asigurată în cel mai bun caz de vehicule blindate uşoare, să nu fie prinse în bătaia focului. Asta escaladând pe mai departe conflictul, „incidentul exemplar" posibil să devină casus belli care să ducă de data asta la intervenţia militară a uneia sau mai multor ţări europene.

2. Ce se întâmplă dacă cererea se blochează la nivelul Consiliului de Securitate? Dacă situaţia este considerată a fi una de extremă urgenţă şi dublată de certitudinea unui dezastru umanitar, atunci Forţa de jandarmerie europeană poate intra în acţiune sub mandatul direct al UE, NATO sau OSCE. Sau, mare atenţie la acest aspect, sub mandatul unoei organizaţii constituite ad hoc.

Forţa de poliţie respectivă trebuie să se bazeze, măcar în prima fază, pe nucleul european existent în cadrul forţei de reacţie de care dispune UE - România fiind printre statele care asigură efective pentru această  forţă de jandarmerie. Problema este dacă Uniunea Europeană va acţiona în acest sens, adică va decide să solicite şi apoi să accepte mandatul internaţional. Posibil? Tehnic, sigur că e posibil. 

Politic însă, acordul respectiv trebuie precedat de o decizie a şefilor de state şi guverne. În acest caz, trebuie să aveţi câteva elemente în plus, anume descrierea generală a componenţei şi mai ales a tipurilor de misiuni  pe care le poate asuma forţa europeană de jandarmerie...

EUROGENDFOR Ţări participante: Franţa, Portugalia, Olanda, România, Spania, Polonia. Jandarmeria Forţa Europeană (FEG) este o iniţiativă multinaţională de şase state membre ale UE - Franţa, Italia, Olanda, Portugalia, România şi Spania - stabilite de tratat cu scopul de a consolida capacităţile internaţionale de gestionare a crizelor şi să contribuie la dezvoltarea comune Securitate şi Politică de Apărare. EUROGENDFOR poate fi considerat ca un instrument de poliţie integrată destinată să efectueze misiuni de poliţie în diferite teatre, inclusiv cele destabilizate, în sprijinul Uniunii Europene (UE), Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE ), Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), sau posibilitatea unei coaliţii hoc. Potrivit Declaraţiei de intenţie şi a Tratatului, EUROGENDFOR este prezentat ca un "Forţă Operatională, pre-organizată, robustă şi rapid dislocabilă" care contribuie la politica de apărare europene de securitate şi (în prezent PSAC în Lisabona post), chiar şi atunci când este desfăşurată în afara structurile Uniunii Europene. Forţa de Jandarmerie Europeană a fost înfiinţată la 17 septembrie 2004, în Noordwijk (Olanda), şi declarat operaţională la data de 20 iulie 2006, de către Comitetul Interdepartamental de nivel înalt ( CIMIN). Prima participare a EUROGENDFOR într-o operaţiune de gestionare a crizelor este la finele lui 2007, în cadrul operaţiunii EUFOR " ALTHEA "în Bosnia-Herţegovina. Această primă contribuţie operaţională a fost urmată, în 2009, de o participare a EUROGENDFOR la operaţiunea NATO din Afganistan, International Security Assistance Force (ISAF). În perioada februarie-decembrie 2010 EUROGENDFOR a oferit sprijin Misiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite în Haiti (MINUSTAH), după cutremurul devastator care a zguduit Republica Haiti. Măsurile importante luate până în prezent, prin angajamentele actuale în UE, NATO şi ONU, au permis EUROGENDFOR să aducă o îmbunătăţire considerabilă a capacităţilor sale de planificare şi să permită câştigarea unei experieneţe semnificativeîn executarea operaţiunilor. Caracteristicile misiunilor (apud text semnat de col. Zoltan Balint, Comandant Brigada Specială de Intervenţie „Vlad Ţepeş" a Jandarmeriei Române) Trebuie înţeles că majoritatea operaţiunilor în care FJE se desfăşoară, sunt misiuni de poliţie (care se execută în cadrul mandatului unor organisme internaţionale, gen UE, ONU, OSCE, NATO sau altă coaliţie ad-hoc) fie pe cont propriu (întrucât misiunea încredinţată este specifică numai jandarmeriei) sau împreună cu alte forţele de poliţie sau militare. Prin deducere, acest lucru înseamnă că toate forţele de poliţie care doresc să ia parte la misiune, inclusiv FJE, trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite de către organismul internaţional care a emis mandatul. În ceea ce priveşte sprijinul necesar derulării operaţiunilor specific, FJE ...poate cere şi alte unităţi militare în scopul sprijinirii operaţiunilor de poliţie din domeniu sau de transport, de asistenţă medicală, de logistică etc. Contribuţia a oricărei alte forţe militare co-participante la operaţiune alături de FJE, finală trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite de către FJE şi are nevoie de aprobarea CIMIN. Aceleaşi condiţii sunt valabile şi în cazul participării unor forte de politie cu statut civil la operaţiunile internaţionale ale  FJE. FJE poate fi angajată inclusiv preventiv (în cazuri foarte bine identificate), în absenţa unei forţe militare desfăşurată în prealabil, iar în situaţii conflictuale poate acoperi toate aspectele unei operaţii de gestionare civilă a crizelor. în conformitate cu dispoziţiile „Concepţiei de Utilizare Operaţională a Forţei de Jandarmerie Europeană” este în măsură să intervină pe trei nivele de intensitate, respectiv: 1. gestionarea militară a crizei - permite angajarea FJE în sprijinul forţelor militare pentru a desfăşura misiuni de restabilire şi menţinere a ordinii publice şi de politie judiciară; 2. faza de tranziţie (criză de intensitate medie) – în care FJE asigura integral misiuni de restabilire a ordinii, dar şi de politie judiciara, permiţând în acest mod dezangajarea forţei militare; 3. faza teatrului de operaţii stabilizat - FJE este capabilă să îşi execute misiunile sub autoritate civilă, să se integreze forţei de ordine internaţionale şi să efectueze acţiuni de cooperare cu autorităţile locale; FJE poate facilita predarea a responsabilităţilor către autorităţile civile şi agenţiile care participă la eforturile de co-operare, dacă este necesar. În conformitate cu mandatul fiecărei operaţiuni, FJE poate efectua un spectru larg de misiuni decurgând din capacităţile lor de poliţie, cum ar fi: - executarea misiunilor de restabilire şi menţinere a ordinii publice; - supravegherea şi consilierea unei poliţii locale în activitatea sa obişnuită, inclusiv în ceea ce priveşte investigaţia judiciară; - conducerea procesului de supraveghere a controlului de trafic ilicit, executarea misiunilor de poliţie de frontieră şi celor de cercetare generală; - executarea muncii de investigaţie judiciară, acoperind sfera depistării de acte de delincvenţă, urmărirea infractorilor şi transferul lor sub autorităţile judiciare competente; - protecţia populaţiei şi a bunurilor şi restabilirea ordinii în cazul unor manifestaţii publice cu grad ridicat de risc; - pregătirea la standarde internaţionale a ofiţerilor de poliţie locală; - protecţia transporturilor speciale; - asigurara protecţiei unor obictive şi instituţii importante; - pregătirea instructorilor, în special în cadrul programelor de cooperare.


Este vorba despre o forţă de 800 de oameni care poate fi desfăşurată în teren relativ rapid, adică cu un preaviz de 30 de zile, caracteristicile specifice misiunii dar şi termenul în care este formulat mandatul iniţial permiţând, în caz de nevoie, angrenarea unor alte forţe de sprijin sau colaborarea cu unităţi militare.

image

Să vedem cum vor decurge lucrurile în continuare şi, mai ales, dacă va exista sau un mandat al Consiliului de Securitate, în caz negativ urmând negocieri rapide pentru găsirea unei formule jurdicie convenabile, fie ea UE, NATO sau OSCE fie o formulă ad-hoc...

Dacă cineva a crezut că acordul de la Minsk a potolit ceva, s-a înşelat profund. S-a câştigat ceva timp. Pentru ce? Poate Poroşenko nu vorbeşte degeaba şi a consultat înainte ceva aliaţi sau/şi vecini şi a obţinut nişte asigurări pentru mişcările viitoare. Iar aceasta ar fi una logică, posibil de asamblat în teren rapid şi cu costuri mici... Va fi oare un final de scenariu sau de-abia începutul unui altuia, cu mult mai amplu?  

Ce vor vrea cu adevărat să facă ţările europene şi, mai mult decât orice altceva, este măsurat corect apetitul (sau lipsa apetitului) opiniei publice europene de a vedea o intrare directă a forţelor militare europene în spaţiul ucigător al Ucrainei? 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite