România, groapa de deşeuri nucleare a Europei?

România, groapa de deşeuri nucleare a Europei?

Activiştii Greenpeace protestează faţă de depozitarea deşeurilor radioactive la Centrala de la Cernavodă

Mai multe ţări membre ale Uniunii Europene negociază depozitarea tuturor deşeurilor radioactive într-un singur loc. România are două depozite pentru astfel de deşeuri şi urmează să construiască alte două.  

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşeurile nucleare din UE ar putea fi transportate în Europa de Est, pentru a fi stocate în depozite subterane. Potrivit cotidianului britanic „The Times", unul dintre locurile posibile este România. Proiectul ar putea obţine aprobarea Comisiei Europene până la sfârşitul acestui an.

Negocierile referitoare la transportarea şi stocarea deşeurilor se poartă între cele opt ţări membre ale Organizaţiei europene pentru dezvoltarea capacităţii de stocare: Olanda, Italia, Polonia, România, Slovacia, Lituania, Slovenia şi Bulgaria. Următoarea rundă de negocieri va avea loc în luna mai, potrivit publicaţiei citate.

Citiţi şi:

Obama vrea o altă comisie pentru gestionarea deşeurilor nucleare

Un centru german de stocare a deşeurilor nucleare a fost compromis

În momentul de faţă, România are două depozite pentru astfel de deşeuri. Acestea sunt folosite doar pentru depozitarea deşeurilor proprii. Deşeurile slab şi mediu radioactive provenite din medicină şi cercetare se depozitează la Băiţa-Bihor. Cele generate de Centrala Nuclearo-Electrică de la Cernavodă se depozitează provizoriu pe amplasamentul centralei. De altfel, în întreaga lume, foarte puţine state şi-au construit depozite permanente pentru deşeuri nucleare, preferând să le păstreze în instalaţii provizorii.

Autorităţile române au în plan construirea a două depozite definitive: unul de suprafaţă pentru deşeurile slab şi mediu active, la Saligny, şi celălalt, de mare adâncime, pentru cele înalt radioactive. Primul este planificat a deveni funcţional peste patru ani, celălalt urmează să fie construit până în 2055.

Potrivit Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive, pentru depozitului de deşeuri slab şi mediu active, sunt estimate costuri între 150 şi 220 milioane euro. Depozitul pentru deşeuri înalt radioactive presupune sume mult mai mari, între 2,88 - 4,4 miliarde euro.

Localnicii din Saligny, neinformaţi

Deşi este afectată direct de construirea depozitului de la Saligny, comunitatea locală nu a fost consultată până acum. Potrivit unei cercetări sociologice din 2008 realizate de Terra Mileniul III, 97% dintre cei chestionaţi au declarat că nu au fost consultaţi pe această temă, iar 71% dintre ei au spus că resimt acut lipsa informării referitoare la deşeurile radioactive şi riscurile pe care le implică.

În schimb, comunitatea locală din Vrbina, Slovenia, a acceptat construirea unui depozit de deşeuri după o negociere la sânge cu autorităţile. În cele din urmă, în iulie anul trecut, au acceptat amplasarea depozitului contra unei despăgubiri anuale de cinci milioane de euro, conform Asociaţiei Nucleare Mondiale.

De altfel, pe fondul reapariţiei interesului pentru energia nucleară, un sondaj realizat în urmă cu doi ani în mai multe ţări europene a arătat că cetăţenii doresc să fie consultaţi cu privire la depozitarea de deşeuri în vecinătatea lor. Peste 50% dintre cei chestionaţi îşi exprimau îngrijorarea faţă de riscurile unor îmbolnăviri, faţă de efectele asupra mediului, precum şi faţă de eventuala scădere a preţurilor la terenurile şi imobilele din jur.

Transport de deşeuri nucleare în Germania

"Momiţi cu bani"

Organizaţiile de mediu din România au condamnat acest demers. „Noi nu putem fi groapa de gunoi a Europei. Ne momesc cu bani ca să construiască acest depozit, dar nu este etic să depozitezi asemenea deşeuri în alte ţări", a declarat Lavinia Andrei, preşedinta fundaţiei Terra Mileniul III. Ea a mai precizat că, în cazul unor scurgeri radioactive există riscul îmbolnăvirii de cancer. Dacă depozitele sunt realizate conform standardelor, aceste riscuri sunt însă foarte mici.

„Înainte de a se lua vreo decizie în acest sens ar trebui ca populaţia să fie informată foarte bine cu privire la construirea unui astfel de depozit. Pe de altă parte, de ce să aducem deşeurile Europei aici în condiţiile în care noi nu suntem în stare deocamdată să ne gestionăm propriile deşeuri radioactive. Noi nu reuşim să ne descurcăm nici cu deşeurile din fostele mine de uraniu", este de părere Codruţa Nedelcu, director al asociaţiei ARIN.

Dificil de pus în practică

Potrivit lui Ion Năstăsescu, preşedintele Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive, din cauza costului ridicat pe care îl presupune construirea depozitelor geologice de mare adâncime în care să se introducă deşeuri înalt radio-active, ţările UE care au programe nucleare civile modeste, adică una sau două centrale, au pornit o discuţie prin care să se analizeze posibilitatea de a construi în comun un depozit regional.
La realizarea acestui depozit ar contribui financiar toţi participanţii şi acolo ar urma să fie depozitate toate deşeurile înalt-radioactive ale acelor ţări.

Conform reprezentanţilor Agenţiei Nucleare, în prezent membrii ERDO analizează la modul teoretic fezabilitatea punerii în practică a acestei idei.

„Punerea ideii în practică este în realitate foarte dificilă în primul rând din cauza cadrului legislativ existent în acest moment", se arată în comunicatul Agenţiei Nucleare transmis cotidianului "Adevărul". Ion Năstăsescu precizează că, având în vedere că un proiect de acest gen are foarte slabe şanse de transpunere în practică, "România îşi continuă programul naţional de construire a unui depozit ecologic de mare adâncime unde să fie introduse exclusiv deşeurile noastre".

Şi Lucian Biro, directorul general al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), este de acord că un astfel de proiect este dificil de realizat.

„De mult timp se vorbeşte de crearea unor astfel de depozite regionale şi este un demers lăudabil. Este mai bine să ai unul singur şi construit în deplină siguranţă decât mai multe. Dar nu este foarte simplu să construieşti un asemenea depozit pentru că trebuie să fie o soluţie agreată de toată lumea, adică şi de ţara care ar urma să găzduiască, dar şi de ţările vecine", precizează Lucian Biro.

„Un astfel de proiect nu ar putea fi gata decât peste aproximativ 20 de ani. Toate statele vor contribui cu bani la realizarea lui. Avantajele unui astfel de proiect ţin de faptul că statul care va găzdui depozitul va avea cu siguranţă nişte beneficii financiare, dar şi de securitatea pe care o presupune construirea depozitului" ne-a mai spus directorul CNCAN.

Discuţii vechi

Nu este pentru prima dată când se vehiculează ideea ca România să depoziteze deşeurile Europei, chiar dacă legislaţia naţională interzice importul. Confruntate cu protestele ONG-urilor, autorităţile din Vest încearcă să rezolve de ani buni această problemă.



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările