România şi alte 24 de ţări UE cer SUA şi Rusiei să ratifice noul tratat START

Ministrul de externe Teodor Baconschi, alături de alţi 24 de omologi din Uniunea Europeană, au cerut Statelor Unite şi Rusiei să ratifice şi să pună în aplicare noul tratat START, semnat la 8 aprilie la Praga.

Solicitarea a fost făcută prin intermediul unei scrisori deschise publicate în International Herald Tribune şi a fost semnată de 25 de miniştri de Externe europeni, cu excepţia celor din Cehia şi Lituania.

"Cerem o ratificare rapidă şi implementarea noului START", spun miniştrii, adăugând că recunosc că noul tratat este un acord bilateral între Statele Unite şi Rusia.

"Tratatul va avea însă un impact dincolo de relaţia dintre SUA şi Rusia. Statele UE au un interes comun pentru consolidarea eforturilor comune de promovare a dezarmării, a controlului armamentelor şi neproliferării", argumentează miniştrii de externe, adăugând că ratificarea noului START va avea un impact pozitiv asupra securităţii americane, europene, dar şi globale.

"Cerem Statelor Unite şi Rusiei ca în deciziile lor să fie ghidate de obiective globale... Recentul summit NATO de la Lisabona s-a dovedit a fi un eveniment istoric în relaţiile euroatlantice. Summitul poate foarte bine să vestească începutul unei noi relaţii între Rusia, Statele Unite şi Europa, bazate pe încredere reciprocă, transparenţă şi predictibilitate", mai spun semnatarii.

Noul tratat, care prevede reducerea arsenalelor strategice american şi rus, a fost semnat de Statele Unite şi Rusia la 8 aprilie 2010, după ce varianta anterioară expirase la sfârşitul anului 2009. Cu toate acestea, documentul nu a fost ratificat de cele două ţări şi face încă obiectul negocierilor în Congresul american.

După ce republicanii au obţinut majoritatea în Congres la alegerile din noiembrie, deputaţii ruşi din comisia pentru afaceri externe a Dumei de Stat şi-au retras avizul pozitiv dat ratificării noului tratat START, ce prevede noi praguri pentru reducerea armelor nucleare. Deputaţii ruşi au spus că aşteaptă gesturi în favoarea ratificării din partea senatorilor americani. Aceştia, în special cei republicani, au unele dubii cu privire la noul tratat şi au spus că ratificarea ar putea fi amânată. Pentru ratificare, este nevoie de votul a 67 dintre cei 100 de senatori americani, or democraţii nu vor avea în noul Senat, ce va începe să funcţioneze din ianuarie 2011, decât o majoritate de 51 de voturi.

Discuţiile privind noul tratat pentru reducerea armamentului strategic fuseseră incluse pe agenda de luni a Senatului, însă aleşii au dezbătut documente fiscale şi au amânat dezbaterea START.  Casa Albă anunţase că senatorii vor ratifica acordul înainte de sfârşitul anului, iar preşedintele Barack Obama nu va intra în vacanţă înainte să se întâmple aceasta.

Dezbaterea privind termenul ratificării START a luat amploare în Senat, în condiţiile în care republicanul Jon Kyl, alătadată susţinător al aprobării, a declarat că ratificarea nu poate avea loc înainte de 2011, invocând programul încărcat al Congresului şi problemele complexe nerezolvate încă legate de tratat.

Noul START prevede că Rusia şi SUA, care deţin circa 90% dintre armele nucleare din lume, vor reduce numărul focoaselor nucleare la câte 1.550 şi numărul vectorilor purtători desfăşuraţi şi nedesfăşuraţi la câte 800.

Scrisoarea este semnată de miniştrii Michael Spindelegger (Austria), Steven Vanackere (Belgia), Nikolai Mladenov (Bulgaria), Markos Kyprianou (Cipru), Lene Espersen (Danemarca), Urmas Paet (Estonia), Alexander Stubb (Finlanda), Michèle Alliot-Marie (Franţa), Guido Westerwelle (Germania), Dimitrios Droutsas (Grecia), János Martonyi (Ungaria), Micheál Martin (Irlanda), Franco Frattini (Italia), Girts Valdis Kristovskis (Letonia), Jean Asselborn (Luxemburg), Tonio Borg (Malta), Uri Rosenthal (Olanda), Radoslaw Sikorski (Polania), Luís Amado (Portugalia), Teodor Baconschi (România), Mikulás Dzurinda (Slovacia), Samuel Žbogar (Slovenia), Trinidad Jiménez (Spania), Carl Bildt (Suedia) şi William Hague (Regatul Unit).

Singurii care nu au semnat sunt reprezentanţii Cehiei şi Lituaniei.