Riscul terorist tulbură campania din Franţa

Ameninţarea reprezentată de terorism, un subiect ce nu a fost în centrul preocupărilor prezidenţiabililor francezi, are toate şansele să schimbe datele cursei electorale pentru Élysée, de altfel strânsă.

Cu doar câteva zile înainte de primul tur de scrutin al prezidenţialelor din Franţa, dejucarea unui atentat îndreaptă atenţia asupra securităţii naţionale, subiect ce nu a fost tocmai prezent în campania electorală. 

Asta şi pentru că în prim-plan au fost adesea scandalurile legate de angajări fictive care îi au ca protagonişti pe doi dintre pretendenţii la fotoliul prezidenţial - candidatul Partidului Republicanilor, François Fillon, şi candidata extremei-drepte, Marine Le Pen.

Însă anunţul despre arestarea la Marsilia a doi bărbaţi suspectaţi de planificarea unui atac „iminent“, făcut marţi de ministrul de Interne, Matthias Fekl, schimbă datele problemei. 

Potrivit anchetatorilor, cei doi, în vârstă de 23, respectiv 29 de ani, ambii de naţionalitate franceză şi „cunoscuţi pentru radicalizarea lor“, intenţionau să atace sediul unuia dintre candidaţi. Iar în urma percheziţiilor efectuate după arestarea lor s-a descoperit că aceştia erau în posesia a trei kilograme de exploziv de tip TATP, a unor arme şi a unui drapel al organizaţiei jihadiste Statul Islamic.

Fillon, principalul vizat

Deşi autorităţile, care îi avertizaseră în prealabil pe prezidenţiabili privind pericolul şi chiar le puseseră la dispoziţie fotografii cu suspecţii, nu au precizat cine era candidatul vizat, François Fillon pare să fie principala ţintă a ameninţărilor. 

Potrivit BFMTV, Unitatea de coordonare a luptei antiteroriste l-a clasat pe acesta la nivelul 2 al persoanelor aflate în pericol, pe o scară de la 1 la 4 (1 fiind nivelul maxim). Marine Le Pen este la nivelul 3, iar candidatul de centru Emmanuel Macron şi cel de extremă-stanga Jean-Luc Mélenchon sunt la nivelul 4.

Conform analiştilor, prezidenţiabilii vor profita pe cât posibil de noile evoluţii pentru a atrage votanţi, mai ales că bătălia se duce pe muchie de cuţit. 

Cel mai recent sondaj pentru primul tur îl creditează pe Macron cu 23% din intenţiile de vot, cu 22,5% pe Le Pen, cu 19,5% pe Fillon şi cu 19% pe Mélenchon.

În acest context, este de aşteptat ca, pe ultima sută de metri, Fillon să-şi centreze discursul pe ameninţarea teroristă, încercând astfel să recupereze din handicap şi să intre în turul doi. 

Iar după primul tur, şefa extremei-drepte să va concentra, cel mai probabil, pe controlul frontierelor şi lupta împotriva islamismului radical, subiecte preferate ale populiştilor de dreapta, dar care au acum o altă rezonanţă.

Reguli electorale, dar nu şi pe reţelele de socializare

Deşi campania electorală pentru primul tur va înceta oficial vineri, absenţa unor reglementări legate de difuzarea informaţiilor pe reţelele de socializare ar putea duce la continuarea acesteia într-un mod incorect.

Nu numai că pe aceste reţele pot fi difuzate şi sâmbătă, şi duminică mesaje electorale, dar în ziua alegerilor pot apărea date privind modul în care s-a votat, fapt ce ar putea avea impact asupra indecişilor sau asupra prezenţei la vot. 

Regulile stricte privind difuzarea de informaţii vizează numai posturile de televiziune şi de radio, astfel că obţinerea unui avantaj de ultim moment depinde numai de abilitatea candidaţilor de a exploata mediul online.