„Ria Ria Hungaria!“, dar aici este România!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
aaaa

„Ria Ria Hungaria!“ - adică să meargă înainte Ungaria. Un gând frumos pentru europenii din ţara vecină cu România, la graniţa sa de nord-vest. „Hajra Magyorok“ / "Hai să mergem, maghiari" - hajra fiind un cuvânt repetat de soldaţi, pe timpul războiului de independenţă al Ungariei, din 1848-1849. Un cuvânt folosit cândva de vânători, pentru a încuraja câinii obosiţi de hăituială.

 „Ria, Ria, Hungaria!” s-a scandat pe un stadion din România, în prezenţa premierului de la Budapesta, dar şi a unor membri ai executivului de la Bucureşti, deloc naivi, dar vorbitori ai limbii lui Sándor Petőfi. 

Pe acelaşi stadion din România, nu din Ungaria, s-a mai intonat şi Imnul Ţinutului Secuiesc: 

Cine ştie încotro, încotro ne duce destinul 

Pe drumuri aspre, în întunericul nopţii 

Mai condu-ţi încă odată poporul spre victorie 

Prinţule Csaba, pe cărări de stele! 

Un pumn de secui se macină precum stânca, 

În marea luptelor dintre popoare 

Valurile ei s-au revărsat peste noi, vai, de sute de ori 

Nu lăsa să piară Ardealul, Dumnezeul nostru! 

Iar la un post de televiziune, cu acoperire naţională, un reprezentant al uniunii subtile a unora, contra statalităţii româneşti, afirma senin că imnul respectiv nu are nimic contra românilor, contra României, fiind doar un gând în stare pură, virgină...

Acesta aparţinând - totuşi - comunităţii celor care visează doar ca Ţinutul Secuiesc să fie stat în... statul mioritic. 

Un fel de Québec, un areal unde evident nu franceza, ci limba maghiară să fie dominantă pe un teritoriu mult râvnit în inima Transilvaniei, pământ în veci românesc. 

Prostirea în faţă a electoratului român este modalitatea prin care momentanii oficiali de la Budapesta continuă să arunce cu praf în ochii europenilor dornici de cooperare, bună înţelegere, privirea cu detaşare a disputelor istorice, focalizarea pe proiectele comune, utile unor naţiuni vecine, conştiente că doar pacea, nicidecum confruntarea, constituie soluţia viitorului. 

Naivi mai suntem! Aţi uitat? 

Anterior ne-a vizitat doamna Katalin Éva Novák - preşedinte al Ungariei - care, ca din întâmplare, s-a fotografiat lângă o bornă - una scoasă, parcă printr-un tunel al timpului, din istoria veacului trecut, doar pentru o fotografie menită a rămâne în albumul de familie al unei naţiuni evident mândre, dar care trăieşte cu nostalgia unui imperiu definitiv apus.

Ria Ria Hungaria!

Aşa s-a scandat pe stadionul unde premierul Viktor Mihály Orbán s-a simţit ca acasă, într-un visat comitat, deşi acolo este 100% un judeţ românesc.

Comitat?

Până în anul 1784, anul reformei administrative a împăratului habsburgic Iosif al II-lea, aşa, ca din întâmplare, Principatul Transilvaniei a cuprins din punct de vedere administrativ Comitate, Scaune săseşti şi Scaune secuieşti, reînfiinţate în cadrul Regatului Ungariei, cu teritorii mai concentrate şi limite simplificate, prin reforma administrativă din 1876 consecutivă constituirii Imperiului Austro-Ungar în 1867...

Hopa! Despre ce vorbim aici?

Păi începând cu anul viitor, în Ungaria, alegerile europarlamentare şi cele locale vor fi organizate în aceeaşi zi, a decis Parlamentul de la Budapesta, care a mai hotărât schimbarea denumirii de ”judeţ” în cea de ”comitat”.

Aţi reţinut? La vecinii noştri, la fraţii noştri maghiari, de la 1 ianuarie 2023, denumirea de judeţ se va schimba în cea de comitat. 

De ce? Doar începând cu fondarea statului maghiar şi până în 1949, comitatele au fost unităţile administrativ-teritoriale ale Ungariei.

Şi ca să nu fie trase concluzii greşite de megieşi, legiutorii maghiari au precizat:

„Prin utilizarea expresiei comitat se va evidenţia mai bine că elementul central al structurii statului este suveranitatea naţională, care contribuie la protejarea valorilor fundamentale ale civilizaţiei europene”.

Frumos! 

Suveranitate naţíonală! 

Suveranitatea lor naţională, că a vecinilor, după cum se prea vede, nu contează. 

Nu conta nici Comisia Europeană, pentru guvernul de la Buda şi Pesta, dar brusc aceasta a acordat Ungariei o ultimă lună, pentru a răspunde preocupărilor cu privire la statul de drept, înainte de a cere guvernelor Uniunii Europene să suspende o parte din fondurile pe care Ungaria le va primi în cadrul bugetului 2021-2027 al UE. 

Adică la Bruxelles îngrijorează creşterea fenomenului corupţiei, în statul maghiar, independenţa sistemului judiciar, a presei şi a organizaţiilor neguvernamentale. 

Dar cum era şi de aşteptat, regentul de la Budapesta, prim-ministrul ungar Viktor Orban a respins în trecut preocupările UE şi SUA cu privire la corupţia din Ungaria. Apoi, ca printr-o minune, înalţi oficiali maghiari au declarat că Budapesta este dispusă să colaboreze cu Comisia pentru a rezolva preocupările oficialilor UE. 

Altă pălărie! 

Şi pentru ca să nu existe interpretări neconforme cu adevărul, din cauza preocupărilor sale cu privire la banii bugetului UE, Comisia a lansat „mecanismul de condiţionalitate” împotriva Ungariei în luna aprilie, care ar putea duce la suspendarea celor 21 de miliarde de euro, pentru Ungaria, din bugetul UE. 

Sigur că această suspendare a fondurilor de coeziune, ar fi o lovitură majoră pentru economia maghiară, care suferă de o slăbire a monedei, creşterea costurilor împrumutului, un buget în creştere, deficit şi inflaţie tot mai mare. 

Inflaţia este de peste 10%, pentru prima dată în mai bine de 20 de ani, în timp ce forinţul a scăzut cu aproape 10% faţă de euro, de la invadarea Ucrainei de către Rusiei. 

Dar la Budapesta dorul de Moscova pare a fi mai puternic decât ataşamentul la comunitatea democratică europeană. 

Dovada fiind că Ungaria vrea să cumpere aproape un miliard de metri cubi de gaz rusesc, după cum a declarat ministrul său de externe Péter Szijjártó, pe timpul vizitei sale la Moscova, capitala unui imperiu care a invadat statul vecin Ucraina, dar aşa ceva nu are nicio relevanţă practică la Budapesta. 

După dialogul lui Serghei Lavrov cu Péter Szijjártó, guvernul ungar se aşteaptă să achiziţioneze încă 700 de milioane de metri cubi de gaze naturale în plus, faţă de cantităţile deja specificate în contractele pe termen lung. 

Aţi uitat? 

Szijjártó - care a primit Ordinul de prietenie acordat de Rusia - a declarat că Ungaria nu are nicio modalitate de a se decupla de sursele de energie ruseşti suficient de rapid fără a afecta grav economia. 

Ungaria depinde de Rusia pentru aproximativ 85% din gazul său, ceea ce o face una dintre cele mai vulnerabile ţări din UE, la întreruperea aprovizionării cu energie a Rusiei. 

Şi cum premierul maghiar are grijă de compatrioţii săi, guvernul său a stabilit peste un miliard de euro pentru reduceri de cheltuieli şi îngheţare a fondurilor. 

Urmarea? 

Ungurii au protestat săptămâna trecută pentru anularea unei reguli fiscale de care beneficiau micile întreprinderi. 

Executivul condus de Viktor Mihály Orbán a impus şi un plafon pentru unele alimente de bază şi benzină pentru maşinile maghiare, pentru care UE a lansat o anchetă legală, spunând că încalcă regulile pieţei unice. 

Dar cine mai ascultă de UE la Budapesta? 

Doar sunt şi alte priorităţi acolo, de pildă studiul publicat de Institutul Internaţional de Presă, care a proiectat în arena publică influenţa capitalului maghiar în mass-media străină, constatând investiţii şi extinderi semnificative în Slovenia, România, Slovacia, Serbia şi Macedonia de Nord, în special în zonele cu comunităţi minoritare maghiare şi, prin urmare, potenţiali alegători la... alegerile din Ungaria. 

Aţi citit bine: şi România - doar aceasta este ţara unde autorităţile de la Bucureşti pescuiesc doar în apele Dâmboviţei, restul ţării... Dumnezeul altora cu mila. 

Şi pentru ca marşul victoriei unora contra Uniunii Europene să continue, parlamentarii maghiari au adoptat o rezoluţie prin care cer reducerea puterii Parlamentului UE, susţinând că aceasta, Uniunea Europeană carevasăzică, a adus democraţia europeană într-o „fundătură”. 

Aprobată de membrii partidului Fidesz din Ungaria, condus evident de Viktor Orbán, rezoluţia vrea să ofere parlamentului ţării capacitatea de a torpila legislaţia propusă la nivelul UE, adică ar reduce capacitatea Parlamentului European de a face legi care afectează Ungaria. 

Mişcarea legislativului ungar vine după o decizie a UE, de a reţine miliarde din fonduri de recuperare şi credit din Ungaria, din cauza îngrijorărilor că guvernului său de dreapta nu respectă statul de drept şi nu combate corupţia. 

Dar bomboana pe coliva unei dictaturi bine mascate de propaganda Budapestei este un sondaj aparte...

 Atenţie! 

În România, şase din zece cetăţeni au o părere pozitivă despre premierul ungar!!! 

Doar 30 la sută au o părere mai degrabă negativă despre el, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul "Nézőpont" din Budapesta, prin intervievarea telefonică a 1000 de persoane, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani, în funcţie de sex, vârstă, regiune, tip de aşezare şi nivel de educaţie. 

Sondaj efectuat în limba română sau maghiară, doar în judeţele cu un număr mare de admiratori ai regimului lui Viktor Mihály Orbán?!... 

Potrivit datelor obţinute în urma cercetării, chipurile în România, opinia cu privire la Viktor Orbán s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimul an, şi în timpul războiului şi al crizei energetice, acesta a devenit un politician popular. 

Mai lipsea precizarea că şeful guvernului de la Buda şi Pesta va candida la alegerile prezidenţiale din România... 

Anul acesta, în România - susţine Institutul "Nézőpont" - Viktor Orbán este simpatizat de peste două ori mai mulţi oameni decât în urmă cu un an, iar comparativ cu 2020, popularitatea premierului maghiar a crescut de peste trei ori. 

Fain, nu-i aşa?

Sondajul Institutului “Nézőpont” arată şi faptul că, în România, în toate grupurile sociale majoritari sunt cei în rândul cărora prim-ministrul Ungariei este popular, faţă de cei în mijlocul cărora acesta nu se bucură de popularitate. 

Tot potrivit institutului, schimbarea pozitivă a percepţiei cu privire la Viktor Orbán în România a fost remarcată deja anul trecut: atunci, o părere pozitivă despre el aveau cu 10% mai mulţi români decât în anul 2020, când a avut o popularitate de numai 17%. 

Cu toate acestea, adevăratul punct de cotitură a apărut în ultimul an, subliniază Institutul “Nézőpont”. 

Astfel, numărul persoanelor care simpatizează pe şeful guvernului de la Budapesta s-a dublat: anul trecut, cei cu o opinie negativă despre el erau, încă, majoritari: 65% faţă de 27%, însă din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina şi a efectelor sale economice, acest raport s-a inversat, arată cei de la institut. 

Se minte frumos la Budapesta. "Ria Ria Hungaria"!" Dar aici este România! 

Şi pentru că unii megieşi au uitat să le reamintim:

image
Taică-meu in primărie Avea dreptul ca să intre Cu căciula in cap, obicei de pe moşie De la moşii şi strămoşii mei păstrat. Cu căciulile pă frunte Stăm de veacuri, ca un munte, În curbura arcului Carpat. Asta e căciula mea Şi o port cum se purta, Că-i obicei din daci lăsat. Port căciula pe-o ureche Şi acasă şi la nuntă şi la oi, Dupa datina străveche Moştenită şi păstrată şi pă la noi. Uni zic să-mi iau căciula, jos din cap, Spunănd adesea că nu-s civilizat, Poate vor s-o ţâu în mână, să mă aplec, Ca sa mă laude că m-am integrat. Da bă vecine, hai la mine, Te primesc cum pot mai bine Dar de căciula mea nu te lega Asta e căciula mea, îi a mea şi nu-i a ta. Că-i obicei din veac lăsat. Cine nu crede să se ducă, la columnă Să se uite şi-o vedea Sabia încovoiată, arcul, scutul şi căciula Orice dac le-a avea. Mai copchile ia sama ghine Ca să ducă obiceiul, cănd or creşte ai tăi copchii, O inima vitează în tine Sus pe frunte o căciulă, ca un dar s-o ţîi!
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite