Rezervele de apă potabilă ale Crimeei au ajuns la un nivel critic. Opţiunea unui nou desant rus împotriva Ucrainei, tot mai evocată

Rezervele de apă potabilă ale Crimeei au ajuns la un nivel critic. Opţiunea unui nou desant rus împotriva Ucrainei, tot mai evocată

FOTO Arhivă

Peninsula Crimeea suferă de mai mulţi ani din cauza deficitului de apă, dar această probemă a devenit acută în ultimele luni, sub ocupaţia rusă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Rezervele de apă potabilă ale Crimeei au ajuns la un nivel critic. Potrivit unor oficiali ruşi, cei aproape 2,3 milioane de locuitori ai peninsulei de la Marea Neagră riscă să nu mai aibă apă în robinet din iulie/august. Având în vedere că lipsa apei poate provoca un dezastru umanitar, Rusia nu exclude opţiunea de a recurge din nou la forţa sa militară împotriva Ucrainei pentru a preveni o astfel de situaţie şi a-şi extinde totodată raza de ocupaţie, scrie Paul Goble, fost consilier special al secretarului american de Stat James Baker (1989-1992), într-o analiză realizată pentru The Jamestown Foundation plecând de la surse de informare ruseşti şi ucrainene.

Criza apei în Crimeea a început mai ales odată cu anexarea peninsulei de către Rusia, în martie 2014, şi s-a accentuat în timp. Până în momentul raptului teritorial, 85% din apa potabilă consumată de locuitorii Crimeei provenea din Nipru, prin Canalul Crimeei de Nord. După instalarea administraţiei proruse (de ocupaţie, conform Kievului), Ucraina a întrerupt aprovizionarea cu apă potabilă, iar Crimeea s-a putut baza doar pe cele 22 de rezervoare ale sale. La şase ani distanţă, unele dintre ele au secat, iar altele au ajuns la un nivel critic. Oficialii ruşi estimează că resursele actuale ajung până în iulie/august.

În timp ce autorităţile ucrainene refuză cu încăpăţânare să furnizeze apă, pentru a nu legitima astfel prezenţa rusă în peninsulă, administraţia locală încearcă să rezolve problema forând puţuri noi, extinzând conducte şi instalând staţii de epurare a apei.

În opinia lui Iuri Smelianski, de la Institutul pentru Cercetări Strategice din Kiev, Rusia nu are capacitatea de a construi suficiente staţii de epurare pentru a furniza cel puţin 16 litri pe apă pe zi pentru fiecare locuitor al Crimeei. Iar în cazul în care ar putea acest lucru, consecinţele ar fi catastrofale pentru mediu.

Acest fapt creşte pericolul unei noi ofensive militare a Rusiei împotriva Ucrainei, o opţiune tot mai des evocată în ultimul timp în legătură cu problema de aprovizionare cu apă a Crimeei şi care ar putea găsi un moment favorabil în timp ce restul lumii se concentrează pe pandemia de coronavirus. Rusia ar putea pretinde că intervenţia sa are un caracter umanitar, ci nu pur militar, aşa cum ar fi de fapt, notează Paul Goble, specialist reputat în spaţiul postsovietic.

Partea ucraineană avertizează de ani buni că preşedintele rus Vladimir Putin nu intenţionează să-şi oprească ofensiva militară împotriva Ucrainei la Crimeea şi Donbas. După anexarea Crimeei, Rusia a militarizat acest teritoriu aflat la circa 400 de kilometri în linie dreaptă de România.

Acum câţiva ani, în contextul anexării Crimeei, istoricul Edward Luttwak, fost consilier al preşedinţilor americani Ronald Reagan şi George Bush, avertiza că liderul de la Kremlin vrea să pună frontiera Rusiei pe Nipru. Acum câteva zile, generalul Ihor Romanenko, fost şef adjunct al Statului Major General al Forţelor Armate Ucrainene, susţinea că Putin îşi făcuse planuri să agraveze conflictul cu Ucraina în primăvara acestui an, dar situaţia s-a schimbat pe fondul pandemiei de coronavirus, care a lovit grav Rusia.

„Ruşii puteau cere următoarele: fie Ucraina face tot ce vrea Putin, fie trupele ruse avansează şi mai mult pe teritoriul ucrainean. Cel mai probabil, ruşii ar fi putut captura regiunile sudice şi estice, ocupând teritoriul Ucrainei până la Nipru”, a declarat fostul şef adjunct al Statului Major General al Forţelor Armate Ucrainene.

În plus, mai susţine Ihor Romanenko, Vladimir Putin îşi făcuse planuri şi pentru statele baltice - Estonia, Letonia şi Lituania -,  membre UE „Această operaţiune, împreună cu cea privind capturarea Ucrainei, ruşii o planificaseră pentru parada victoriei din 9 mai. Escaladarea conflictului, însă, a eşuat ca urmare a pandemiei de covid-19, care a afectat şi Rusia”, spune generalul ucrainean.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: