Revizionismul ca armă politică. Înfrângerea lui Viktor Orban se va sparge în capul României?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul maghiar Viktor Orban.
Premierul maghiar Viktor Orban.

Invincibil de un deceniu, Viktor Orban se confruntă cu sancţionarea la urne fără precedent a derivei autoritare şi a degenerării etice a regimului său. Victoria opoziţiei în Budapesta şi marile oraşe maghiare deschide speranţa pentru legislativele din 2022.

Horia Blidaru*

Pentru a-şi păstra puterea, premierul ungur va juca în forţă cartea naţionalistă, exploatând intens centenarul Tratatului de la Trianon. Iar agitaţia sa internaţională ar putea afecta România, aşa cum i s-a întâmplat şi Ucrainei.

2020 a fost declarat de Parlamentul Ungariei ”Anul solidarităţii naţionale”, pentru a comemora o sută de ani de la semnarea Tratatului de pace ”care a destrămat teritoriul Ungariei istorice şi în urma căruia o treime din naţiunea maghiară a ajuns sub autoritatea unor state străine”, conform hotărârii. Parlamentul de la Budapesta ”sprijină organizarea de evenimente, comemorări, realizarea de materiale educaţionale şi filme, atât în Ungaria, cât şi în rândul maghiarilor care trăiesc în Bazinul Carpatic sau în lume, care ajută la conştientizarea sentimentului de unitate a maghiarilor”.

„Memorialul Trianon: un monument al revizionismului maghiar“

În acest spirit, la patru zile de la alegerile pierdute de partidul lui Orban în alegerile locale din Budapesta şi alte 10 din primele 23 de oraşe maghiare (cu peste 30.000 locuitori), la Budapesta a fost dezvelită o plăcuţă memorială, dedicată unui general american care, chipurile, ar fi împiedicat transportul în România al ”comorilor aflate la Muzeul Naţional al Ungariei”, după cum relatează agenţia maghiară de presă MTI. ”Benedek Varga, directorul general al MNM a amintit: pe 5 octombrie 1919, Muzeul Naţional al Ungariei a traversat cele mai periculoase momente ale sale, deoarece în faţa clădirii au apărut camioanele armatei române, pentru a transporta o mare parte a colecţiei”. Ar fi intervenit intervenit, însă, salvator, generalul Harry Hill Bandholtz (1864-1925), reprezentantul SUA (între august 1919 şi februarie 1920) la Misiunea Militară Interaliată din Ungaria. Personajul e controversat încă din epocă, din cauza unor poziţii publice pe care le-a retractat.

În fapt, autorităţile militare române ceruseră muzeului să predea bunurile de patrimoniu jefuite din muzeele transilvane de către trupele austro-ungare în cursul retragerii din 1918. Urmare a protestelor României, generalul şi-a retractat declaraţiile, iar la 17 martie 1920 Departamentul de Stat a trimis o Notă Verbală către Legaţia României la Washington, precizând că generalului Bandholtz i-au fost atribuite „opinii gratuite şi fără consimţământul său”. A fost, însă, suficient pentru ca Horthy să dispună, în 1936, ridicarea unei statui dedicate generalului care, prin controversatele sale aserţiuni, furnizase muniţie anti-românească. Marginalizată sub comunişti, statuia e dublată de acum de plăcuţa memorială dezvelită de un regim politic care preia tezele revizioniste ale lui Horthy, în contextul comemorării unui secol de la semnarea Tratatului de la Trianon.

Manifestările de acest fel vor culmina cu inaugurarea, la 4 iunie 2020, de ziua semnării Tratatului, a unui monument-gigant lângă Parlamentul maghiar, sub forma unei rampe lungi de 100 metri (semnificând cei 100 de ani de la ”tragedia maghiară”) şi lată de 4 metri, pe ai cărei pereţi vor fi inscripţionate denumirile celor 13.000 de localităţi ale aşa-zisei Ungarii istorice, la capătul pomelnicului fiind amplasat un cub de granit în care va arde permanent o flacără. ”Memorialul Trianon: un monument al revizionismului maghiar” – aşa l-a descris platforma Hungarian Spectrum a unor universitari maghiari, care denunţă ”întoarcerea la revizionismul interbelic” şi ”crearea unor iluzii nostalgice”, ”provocatoare la adresa guvernelor şi popoarelor învecinate”.

În paralel, la Bucureşti, un proiect de lege privind declararea zilei de 4 iunie ca zi festivă a Tratatului de la Trianon a fost retrimis la comisiile de specialitate, votul final fiind amânat până după înlocuirea guvernului.

Expansiunea economică în Ardeal

Liderul UDMR Kelemen Hunor alături de fostul lider al PSD Liviu Dragnea

blog

Între timp, Ungaria a sesizat Consiliul Europei pe tema artificialei dispute privind cimitirul internaţional al eroilor de la Valea Uzului şi, pe de altă parte, a extins programul de subvenţii acordate, de acum, fermierilor maghiari din aproape toată Transilvania, nu doar în aşa-numitul Ţinut Secuiesc. Ministerul român de Externe ”a atras atenţia părţii ungare că acordarea de asistenţă economică depăşeşte sfera tratamentului preferenţial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internaţional, şi că în consecinţă astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimţământul părţii române şi fără vreo discriminare în funcţie de criteriul etnic”.

Proiectul este gestionat în România de Fundaţia Pro Economica din Târgu Mureş, finanţată de guvernul Ungariei, iar în februarie 2018 un secretar de stat din Ministerul maghiar de Externe i-a mulţumit public lui Liviu Dragnea, ”fără suportul căruia programul n-ar fi fost posibil”. La 14 octombrie a.c., fundaţia a anunţat că 4929 de fermieri din Ţinutul Secuiesc vor primi, în total, aproximativ 20 de miliarde de forinţi (60,3 milioane de euro), în urma apelului de proiecte lansat în cadrul Programului de dezvoltare economică. În ciuda protestelor Bucureştiului, este foarte probabilă extinderea programului la nivelul întregului Ardeal, conform voinţei guvernului ungar.

E de aşteptat ca aceste linii ofensive să se amplifice în urma pierderii primăriei Budapestei de către partidul lui Orban, înfrângere comparată frecvent de presa internaţională cu pierderea de către Erdogan a Istanbulului, în alegerile locale din acest an. Nu întâmplător, cei doi lideri naţionalist-autoritari recurg la agresivitate externă, poziţionându-se ca puteri regionale, pentru a compensa pierderile electorale.

Recul intern, ofensivă externă

Distribuţia rezultatelor la alegerile locale din oraşele Ungariei.

blog

Rămâne de văzut în ce măsură scandalul sexual de la Gyor, care a afectat scorul Fidesz în alegerile din 13 octombrie, va şubrezi şi pe termen lung suportul faţă de regimul Orban al electoratului conservator, puternic ataşat valorilor familiei. Pentru că, în ciuda difuzării imaginilor şocante ale orgiei cu prostituate şi droguri de pe un yacht de lux pe Adriatica, Zsolt Borkai a fost reales primar la Gyor, unde conduce fără întrerupere din 2006. Fostul gimnast, campion olimpic la Seul în 1988, a câştigat alegerile la limită, cu numai 0,5% avans (641 de voturi), iar apoi a demisionat din Fidesz. Dar mediul urban sancţionase deja derapajul scandalos, în pofida controlului guvernamental asupra presei, dând opoziţiei unite primăriile din mari oraşe precum Miskolc, Szeged, Pécs, Eger, Dunaújváros, Szombathely şi Tatabanya.

Iar noul primar al Budapestei (care concentrează 20% din populaţia ţării), ecologistul pro-european Gergely Karacsony (44 de ani, politolog şi, până la aceste alegeri, primar al unui sector al capitalei) – învingător cu 50,6 % contra fidelului lui Orban, primarul în funcţie din 2010 încoace, Istvan Tarlos (71 de ani, votat acum de 44,2 %) – se profilează ca principal rival al premierului ungar.

E de observat, în acest context, ce impact va avea agitaţia externă a lui Viktor Orban, zonă în care este în mod evident decis să marşeze. Miercuri l-a primit pe Putin la Budapesta, acum două săptămâni s-a întreţinut cu Erdogan la Baku, în marja Consiliului Turcic (din care Ungaria, în mod curios, vrea să facă parte), iar acum trei săptămâni l-a vizitat pe Macron la Élysée.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul maghiar Viktor Orban.

blog

Deocamdată, pe liderul maghiar nu-l avantajează dezvăluirea, în urma vizitei sale din mai la Casa Albă, că l-ar fi îndemnat pe Trump să adopte o poziţie ostilă Ucrainei, Orban acţionând în acest sens în tandem cu Putin, conform mărturiei oficiale a diplomatului George Kent. Analiştii străini remarcă implicarea prim-ministrului maghiar în relaţia americano-ucraineană, în condiţiile în care Kievul refuză ucrainenilor posibilitatea dublei cetăţenii, spre deosebire de România şi Serbia şi, desigur, spre nemulţumirea Budapestei, care acuză constant Ucraina de nerespectarea drepturilor minorităţii maghiare din Transcarpatia (unde reprezintă 12,65% din populaţia regiunii).

Acum un an, Ucraina l-a declarat persona non grata pe consulul Ungariei de la Beregovo şi l-a invitat să părăsească ţara în 72 de ore, pe fondul tensiunilor legate de eliberarea ilegală de paşapoarte ungureşti unor cetăţeni ucraineni de etnie maghiară. „Sperăm că partea ungară se va abţine pe viitor de la măsuri inamicale în direcţia Ucrainei şi că oficialii ungari nu vor încălca legislaţia ucraineană”, a avertizat atunci Kievul. Riposta Budapestei a venit prin stimularea atitudinii negative a lui Trump faţă de Ucraina.

România are, aşadar, toate motivele să fie în gardă în relaţia cu o Ungarie tot mai agresivă.

*Horia Blidaru este expert LARICS pe probleme europene şi membru al Consiliului de Experţi LARICS.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite