Reuniune a grupului de la Vişegrad pe tema migraţiei, în februarie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Premierii din Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia se vor întâlni pe 15 februarie în cadrul unui summit pentru a discuta pe tema migraţiei, a anunţat, marţi, prim-ministrul ceh Bohuslav Sobotka, potrivit agenţiei de presă Reuters.

Întâlnirea şefilor de guvern din cele patru state ale grupului Visegrad va avea loc cu câteva zile înaintea summitului UE, programat pentru 18-19 februarie.

Liderii grupului Visegrad au solicitat Uniunii Europene introducerea unor controale mai stricte la frontiere în vederea limitării fluxului de imigranţi. Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia contestă sistemul de repartizare în baza unor cote a imigranţilor din Europa de Vest.

Germania este cea mai afectată ţară de criza migraţiei, în condiţiile în care 1,1 milioane de solicitanţi de azil au fost înregistraţi anul trecut. 

Mai mulţi lideri europeni au solicitat săptămâna trecută, la Forumul economic internaţional de la Davos, Elveţia, introducerea de restricţii în vederea reducerii numărului de imigranţi în Europa, avertizând că odată cu venirea primăverii valul de imigranţi ar putea creşte de peste patru ori decât cel înregistrat până în prezent, în 2016. 

Peste 35.000 de persoane au traversat Marea Mediterană pentru a ajunge în Grecia din Turcia în acest an, în comparaţie cu doar 1.200 de imigranţi înregistraţi în ianuarie 2015. Anul trecut, peste un milion de imigranţi au ajuns în Europa, majoritatea după ce au traversat Marea Mediterană.

Premierul slovac, Robert Fico, a declarat marţi că Uniunea Europeană este pe cale de a comite un „suicid ritualic“ cu politica sa în domeniul imigraţiei, cerând forului comunitar să stopeze rapid afluxul de migranţi către Europa, relatează AFP, preluată de agerpres.ro. 

Fico, cunoscut pentru retorica sa împotriva imigranţilor, a adăugat că UE ar trebui în primul rând să pună capăt fluxului de „migranţi ilegali“, înainte de a discuta despre viitorul ei.

„Europa va comite un suicid dacă aşteaptă preconizata instalare a gărzilor de frontieră şi a gărzilor de coastă abia spre finalul lui 2016 sau în 2017“, a spus şeful executivului slovac.

El a adăugat că Slovacia are 300 de poliţişti pregătiţi să patruleze în orice moment la graniţele externe ale spaţiului Schengen.

Slovacia, cu o populaţie de 5,4 milioane de locuitori, a depus o plângere la Curtea de Justiţie a UE (CEJ) contra sistemului de redistribuire a migranţilor între ţările membre pe baza unui mecanism de cote obligatorii. Acest sistem este „un fiasco total“, a apreciat Robert Fico. În baza acestui sistem, Slovacia ar urma să primească 2.300 de persoane.

„Dacă cineva, pe baza unor cote temporare sau permanente, ne forţează să primim 50.000 de persoane cu obiceiuri şi religie complet diferite de ale noastre — şi majoritatea sunt bărbaţi tineri — atunci nu îmi pot imagina cum i-am putea noi integra. Este imposibil“, a accentuat prim-ministrul Slovaciei.

O declaraţie asemănătoare a făcut-o, la începutul lunii decembrie, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, care a spus că Europa este incapabilă de a da răspunsurile corecte la provocările cu care se confruntă întrucât politicile sale sunt unele 'de suicid ritualic'.

„În prezent, Europa se confruntă cu cinci provocări: instabilitate în est, un nivel fără precedent de instabilitate în vecinătatea sa sudică care a dus la „un enorm val de migraţie“, ameninţarea constantă a terorismului, lipsa de progres în garantarea securităţii energetice şi riscurile economice constante, afirma oficial ungar, conform căruia „în ultima perioadă Europa şi-a pierdut din puterea economică la nivel global.

Peter Szijjarto califica drept „stupidă“ dezbaterea despre afluxul de migranţi şi terorism atât timp cât autorităţile europene nu ştiu cine sunt migranţii şi în ce scopuri intenţionează să vină în Europa. „Nu toţi migranţii sunt terorişti, dar valul de migraţie a adus pentru organizaţiile teroriste oportunităţi de a intra în UE. Europa trebuie să-şi poată proteja graniţele externe şi toate statele membre trebuie să aibă dreptul de a decide dacă vor să accepte alte comunităţi“, menţiona oficialul ungar.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite