Luni, 21 aprilie, fost o zi în care declaraţiile liderilor activiştilor proruşi au fost dintre cele mai vehemente la aderesa Kievului. Apariţia unui număr considerabil de filtre militare ucrainene de-a lungul drumului principal către această regiune a provocat reacţii puternice la nivel regional. Primarul autoproclamat al Slavaniaskului, Viaceslav Ponomarev, a cerut intervenţia „pacificatorilor ruşi” în regiune şi protejarea etnicilor ruşi de „ameninţarea fascistă” a Kievului.

În acelaşi timp, în capitala ucraineană, Joe Biden, vicepreşedintele SUA, şi-a reafirmat suportul pentru autorităţile ucrainene.

Marţi a fost o zi marcată de apariţia unor fotografii extrem de provocatoare, în care mai mulţi indivizi, activi în procesul de ocupare a oraşelor din estul Ucrainei, au fost identificaţi fie ca membri activi ai forţelor Federaţiei Ruse, fie ca participanţi în conflictele recente (Crimeea în special) sau în conflictul din Georgia. Deşi preşedintele rus, Vladimir Putin, a confirmat acum câteva zile ceea ce negase iniţial – prezenţa trupelor ruse în Crimeea – fotografiile publicate de ziarul New York Times, dovezi pe care Departamentul de Stat american şi-a bazat o bună partre din condamnarea implicaţiei ruşilor în regiunea Doneţk, s-au dovedit a fi false, ziarul fiind nevoit să publice o rectificare.

Cu toate că aceste fotografii au fost discreditate, implicarea trupelor speciale ruse rămâne în continuare un subiect deschis. Câteva zile mai tărziu, într-un interviu cu unul din comandanţii unei unităţi militare separatiste, l-am întrebat pe acesta despre componenţa acestor trupe, finanţare şi suport.

Miercuri, 22 aprilie, o zi în care mulţi protestatari din estul Ucrainei au sărbătorit ziua de naştere a lui Lenin, Kievul a anunţat „reluarea operaţiunilor anti-teroriste”, motivul principal fiind descoperiarea cadavrelor mutilate ale unor politicieni locali, loiali guvernului intermiar ucrainean.

În acelaşi timp, de partea cealaltă a oceanului, Washingtonul anunţa trimiterea unor trupe americane în Europa de Est , pentru a-şi arăta „sprijinul necondiţionat” al forţelor NATO faţă de aliaţii şi partenerii săi. Această zi este marcată de sistarea dialogului, atăt politic cât şi diplomatic între SUA şi Rusia, dar şi între Kiev şi separatişti. Simbolul acestei ruperi l-a reprezentat procesiunea funerară a celor trei victime ale atacului din Duminica Paştelui, eveniment în care liderii locali au promis represiuni dintre cele mai dure şi rezistenţă „până la capăt” faţă de operaţiunile militare ucrainene.

Ziua de joi a început cu o ştire extrem de îngrijorătoare pentru jurnaliştii prezenţi în estul Ucrainei. Simon Ostrovski, jurnalist american ce lucrează pentru VICE News, a fost reţinut în cursul nopţii, după conferinţa de presă a primarului Slavianskului, fiind reţinut în clădirea SBU (Serviciile Secrete) sub acuzaţia de „spionaj” şi „jurnalism subiectiv.” În urma acestor acuzaţii, dar şi a unor incidente şi atacuri repetate asupra jurnaliştilor din regiune, postul rusesc RT a lansat o campanie de sensibilizare a opiniei publice şi atenţionare a organizaţiilor non-guvernamentale, avertizând că „siguranţa şi dreptul la liberă exprimare a jurnaliştilor prezenţi în acest conflict se deteriorează extrem de rapid.

Tot joi a fost şi prima zi a acţiunilor militare „anti-teroriste” declanşate de Kiev. Primăria din Mariupol a fost eliberată iar câteva filtre de control ale separatiştilor din zona oraşului Slaviansk au fost luate cu asalt, multe fiind distruse. În urma rezistenţei întâlnite, dar şi a manevrelor militare prompte ale armatei ruse la graniţa cu Ucraina, Kievul a decis sistarea acestor operaţiuni pe timpul nopţii.

Corespondenţă din Slaviansk. Cum arăta oraşul după ce forţele ucrainene au pătruns în fieful separatist prorus

Atmosfera pe străzile Slavianskului a revenit încet-încet la normal, persistând totuşi o stare de îngrijorare vizavi de cursul evenimentelor. Conflictul s-a soldat cu cinci morţi de partea separatiştilor şi un rănit de partea forţelor ucrainene. Am transmis pentru ziarul „Adevărul”, despre acest eveniment, prin corespondenţă de la faţa locului, şi am povestit despre experienţa pe care am avut-o într-o dubă alături de separatiştii proruşi din Slaviansk.   

Ziua de vineri va rămâne marcată în istoria acestui conflict ca ziua „declaraţiilor”. Atât John Kerry, secretarul de stat american, cât şi Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, s-au acuzat reciporc de „nerespectarea acordului de la Geneva”. Kerry şi Lavrov s-au asigurat reciporc de „consecinţe grave şi serioase” dacă acest conflict va continua. Pe fondul acestor declaraţii, o delegaţie militară OSCE a fost luată ostatică în apropierea oraşului Slaviansk de către separatişti. Aceştia din urmă îi acuză pe reprezentaţii OSCE de spionaj,

Tot vineri, la o bază militară din apropiere de oraşul Kramatorsk, un elicopter al armatei ucrainene a explodat pe pistă. Atacul lunetiştilor separatişti nu s-a soldat cu morţi, doar cu rănirea piloţilor. Igor Strelklov, liderul „Miliţei Populare a oraşului Slaviansk" a declarat că:

Deşi aveam capacitatea şi am fi putut folosi forţă letală, mulţi dintre aceşti militari ucraineni de la această bază sunt din regiunea de sud-est. Nu dorim să provocăm victime în rândurile fraţilor noştri.   

Sâmbătă, 26 aprilie, la conferinţa de presă organizată de primarul autoproclamat al Slavianskului, Viaceslav Ponomarev, acesta a confirmat prezenţa membrilor OSCE în estul Ucraineni, faptul că miliţiile proruse i-au luat ostatici sub acuzaţia de spionaj şi faptul că „nu vor fi eliberaţi decât la schimb cu lideri ai activştilor arestaţi de guvernul de la Kiev.” În cursul aceleiaşi nopţi, în satul Soledar, la circa 20 de kilometri de Slaviansk, un atac al forţelor speciale ucrainene asupra unui depozit de armament s-a soldat cu victime. Până la această oră, incidentul nu a putut fi confirmat, prezenţa jurnaliştilor în zonă fiind restricţionată.

Duminică dimineaţa, cu o prezenţă considerabilă a trupelor ucrainene în jurul oraşului Slaviansk, şi membrii OSCE ţinuţi ostatici în continuare, canalul de ştiri RT.com a anunţat, via Twitter, că trei membrii ai forţelor speciale ucrainene au fost reţinuţi în regiunea Doneţk. Aceştia aveau ca misiunea răpirea unuia dintre liderii militari ai separatiştilor, Igor Bezler. Filmuleţul cu cei trei membrii ai forţelor de elită a fost făcut public imediat.

Estul Ucrainei rămâne în continuare una dintre cele mai tensionate zone ale momentului. O săptămână plină de evenimente, câteva soldate şi cu decesul unora dintre cei implicaţi în acest conflict, declaraţii politice la nivel înalt dintre cele mai îngrijorătoare, cât şi o mobilizare de trupe impresionantă de ambele părţi prefigurează declanşarea unui conflict în zonă.

Ziarul „Adevărul“ vă va ţine la curent şi în această săptămână cu evenimentele din această regiune.