„Republica Populară din Doneţk”, privită din interiorul barierei de sârmă ghimpată

„Republica Populară din Doneţk”, privită din interiorul barierei de sârmă ghimpată

Separatiştii din Doneţk dau jos steagul Ucrainei de pe clădirea Administraţiei Regionale şi-l înlocuiesc cu cel al Rusiei. FOTO Alexander Ermocenco via CTV News

Minoritatea separatistă din estul Ucrainei nu poate fi ignorată, iar mesajele radicale de secesiune şi tehnicile intimidare pun probleme puterii nou-instalate de la Kiev. În Doneţk, capitala uneia dintre cele mai mari regiuni economice din Ucraina, separatiştii şi-au autoproclamat propria republică şi refuză cooperarea cu Kievul, însă nu au capacitatea de lansa acţiuni politice decisive din cauza unor lipsuri esenţiale.

Ştiri pe aceeaşi temă

În spatele mai multor rânduri de sârmă ghimpată, saci de nisip şi panouri de lemn, se află sediul Republicii Populare Doneţk, autoproclamată şi nerecunoscută de niciun putere străină. Bărbaţi, unii dintre ei cu feţele acoperite de măşti negre, alţii descoperiţi, stau de pază în jurul clădirii cu 11 etaje. Sediul aşa-numitei republici are exteriorul tapetat cu postere uriaşe care afişează mesaje anti-Uniunea Europeană, anti-Satele Unite şi anti-fascism, relatează corespondenţii postului Al Jazeera.

În faţa clădirii impunătoare este instalată o scenă unde au loc evenimente de divertisment, de la difuzarea de muzică uşoară până la recitări de poezie despre puterea „malefică” a Occidentului. Însă locuitorii oraşului nu sunt plăcut impresionaţi de această privelişte, ci, dimpotrivă, privitorii sunt mai degrabă îngroziţi şi speriaţi de această punere în scenă a unui spectacol de teribilism politic.

Clădirea, recunoscută oficial drept Administraţia Regională din Doneţk, este ocupată de activişti care se opun puterii de la Kiev, instalată în fotoliile ministeriale în urma protestelor masive care au dus la îndepărtarea preşedintelui Viktor Ianukovici, în februarie. La scurt timp de la ocuparea clădirii, steagul ucrainean a fost înlocuit cu cel rus.

Sindromul post-Maidan

La fel ca majoritatea oraşelor din estul Ucrainei, Doneţk se împotriveşte cursului evenimentelor de după demiterea lui Ianukovici şi manifestă o puternică afinitatea pentru regimul de la Kremlin. Miliţia vocală din Doneţk nu precupeţeşte niciun efort pentru a-şi striga pretenţiile de secesiune şi de apropierea faţă de Rusia, ale cărei graniţe se află la o distanţă de numai 100 de kilometri.

În ciuda demonstraţiilor de intimidare şi a campaniei dure, separatiştii sunt doar o minoritate în Doneţk. Un sondaj realizat de Institutul de Studii Sociale şi Analiză Politică, cu sediul în Doneţk, arată că 65% din localnici preferă ca oraşul să rămână parte a Ucrainei. Doneţk este, totodată, scena luptelor de ideologie, între patriotismul ucrainean şi curentul rusofil, din care rezultă doar o atmosferă generală de confuzie şi teamă de necunoscut.

Preşedintele ucrainean interimar Oleksandr Turcinov a anunţat marţi lansarea unei campanii antiteroriste în estul ţării. Însă termenul-limită dat miliţiei proruse pentru evacuarea clădirilor administrative a expirat, iar forţele guvernamentale au demonstrat o rezistenţă minimă în faţa activiştilor. Mai mult, în Doneţk declaraţiile preşedintelui nu au reuşit să impresioneze pe absolut nimeni, iar activitatea de la sediul „Republicii Populare” nu a fost perturbată, notează Al Jazeera.

„Poliţia suferă de sindromul post-Maidan”, a scris jurnalistul Vitaly Sizov pentru agenţia Novosti Donbassa, referindu-se la protestele masive din Piaţa Independenţei (Maidan), centrul Kievului, care au dus la demiterea lui Ianukovici şi instalarea unui nou guvern.

În fapt, majoritatea oficialilor din cadrul Poliţiei din Doneţk au fost numiţi de Ianukovici, care a fost guvernatorul regiunii din 1997 până în 2002. Însă după ce a fost înlăturat de la putere, poliţiştii au consimţit tacit la dezvoltarea campaniei separatiştilor, fiind un gest ascuns de răzbunare, a mai spus Sizov pentru Al Jazeera.

Centralizare, federalizare sau secesiune?

Cu toate acestea, separatiştilor le lipseşte mesajul coerent şi unitatea care ar putea determina o acţiune politică decisivă, cum ar fi separarea de Ucraina. Dintre vocile separatiştilor se disting şi opiniile rezidenţilor din Doneţk, care nu preferă alipirea de Rusia, ci înclină către ideea federalizării. În cazul în care această alternativă ar fi pusă în scenă, regiunile Ucrainei s-ar bucura de o mai mare autonomie.

Cu Rusia în interiorul ecuaţiei, însă, federalizarea ar deveni asociată cu eforturile Kremlinului de a slăbi puterea Kievului, notează Timothy Fryem directorul Institutului Harriman din cadrul Universităţii Columbia, pentru Al Jazeera. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările