REPORTAJ Povestea unui tânăr irakian, din tabăra de refugiaţi din Bruxelles. „Părinţii i-au promis că strâng bani, că într-o zi vor ieşi din iad“

Pe Ahmed l-am cunoscut în tabăra de refugiaţi din parcul Maximilien, la Bruxelles. Păzea nişte pături care urmau să fie distribuite celor ajunşi în ultimele zile. Într-o mare de corturi convieţuiesc 1.000 de oameni, repartizaţi temporar şi alandala, într-o logică ce nu poate aparţine decât războiului.
Niste oameni prinsi intre ciocan si nicovala, care fug de oroarea războiului si se lovesc de ura europenilor care si-au amintit brusc ca sunt crestini, dar au uitat complet invataturile crestine despre ajutarea aproapelui.
Haideti sa-l ajutam pe acest baiat! Sa vedem daca romanii sunt darnici, asa cum se lauda mereu! Hai sa facem o strangere de fonduri.
Mde, si ciocanul si nicovala sunt ale lor, ei le manuiesc. Adu-ti aminte ca UE a refuzat sa admita mostenirea crestina si nu accepta decit "valorile" revolutiei franceze din 1789 - acelea sunt fundamentele Uniunii Europene. De ce aduci atunci in discutie invataturile crestine si nu invataturile Iluminismului ?! Europenii nu ii urasc pe refugiatii din Orient dar nici nu sunt "Mos Craciun". O criza are nevoie de prudenta si intelepciune, nu isterie.
Comentariu neaprobat.
Articol frumos si siropos. O nelamurire: - Cum a ajuns din Austria in Belgia? In itinerariul prezentat de autoare este o groapa cam maricica. Parca stiam ca toti refugiatii vor in Germania, cum se face ca tinarul tocmai pe aceasta a "sarit-o"?