Reperele unui potenţial dezastru politic istoric: cum s-au prăbuşit conservatorii Angelei Merkel în doar câteva luni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Armin Laschet FOTO EPA-EFE
Armin Laschet FOTO EPA-EFE

Conservatorii Angelei Merkel s-ar putea afla în faţa unui dezastru istoric la alegerile din 26 septembrie. Candidatul lor, Armin Laschet, este în cădere liberă după o campanie electorală lipsită de inspiraţie, iar un eventual eşec al său riscă să aibă un impact profund asupra îndelungatei stabilităţi a vieţii politice din Germania.

După ultima dezbatere între cei trei candidaţi pentru funcţia de cancelar, un sondaj Infratest pe 1.500 de persoane a arătat că  Armin Laschet, ales de CDU pentru  a fi succesorul Angelei Merkel, a ieşit pe locul trei (18%) în topul simpatiei, cu mult în urma lui Olaf Scholz (SPD), la 34%, şi Annalena Baerbock (Verzi), la 39%.

Din vara lui 2021 conservatorii Uniunii Creştin-Democrate au mers pe o pantă a dezastrului: la mijlocul lui septembrie CDU s-a prăbuşit la 22%. Este un eşec legat în bună parte de Lachet, un politician capabil, deşi nu în mod deosebit carismatic, care a scăzut tot mai mult în sondaje după dezbaterile televizate şi gafele din campania electorală.

Laschet se prezintă încrezător că se poate întoarce roata odată ce se vor depune buletinele de vot – totuşi situaţia lui Laschet arată nu doar un parcurs politic al unui candidat care şi-a calculat greşit paşii, ci şi starea unui partid mare care a dominat scena politică din Germania şi care pare să sufere o prăbuşire aproape inexplicabilă dată fiind statura lui.

Iniţial a părut că Olaf Scholz, un politician anost, nu are prea multe şanse –sau cel puţin aşa a presupus CDU, scrie Der Spiegel. Ori el acum e o ca o vedetă rock pus lângă Laschet, stârnând frică în rândurile conservatorilor.

Uniunea – alianţa de centru-dreapta între CDU şi bavarezul CSU (Uniunea Social-Creştină) se îndreaptă către dezastru – unul care are de-a face nu doar cu Laschet, ci şi cu dominanţa de lungă durată a partidului de-a lungul celor 16 ani în care Merkel a fost cancelar.

Rezultatul este că CDU nu mai seamănă cu partidul omnipotent ce avea sigur să câştige postul de cancelar – el pare fără direcţie şi soluţie, iar Laschet nu dă impresia nici de vitalitate, nici de inspiraţie.

CDU nu conştientizează prea bine ce i se întâmplă şi curând ar putea fi nevoit să o facă. Pierderea alegerilor va avea un impact nu doar asupra lui, ci şi asupra Germaniei care s-a bucurat de stabilitate sub conducerea lui Merkel.

Uniunea a fost un bastion de stabilitate pe fondul schimbărilor traversate de social-democraţii de centru-stânga, care şi-au pierdut relevanţa de partid mare, şi a ascensiunii fulgerătoare a Verzilor care au devenit o forţă, în timp ce radicalii de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) au prins teren pe dreapta. 

Miza prăbuşirii CDU depăşeşte soarta unui partid semnalând schimbări de anvergură pe scena politică.

Primele semnale ale dezastrului au fost date de campania electorală a Laschet care a provocat dezamăgire şi în CDU. 

„Cred că nici el nu vrea să fie aici”, a comentat o membră a partidului la unul din evenimentele de campanie din august la care Laschet a întârziat. Candidatul CDU este filmat alături de staff-ul său şi de organizatori într-o mică plimbare prin oraşul nord-vestic Osnabrück oprindu-se din când în când să răspundă jurnaliştilor.

Ce ar face prima dată dacă ar fi ales?

Laschet – intensificarea digitalizării şi transformări rapide ale administraţiei publice; atingerea ţintelor climatice e importantă, ca şi menţinerea industriilor, dar primele lucruri ar fi reducerea birocraţiei şi simplificarea administrativă.

Există şi al treilea lucru?

„Hmm, ce altceva am mai putea face?”, a întrebat Laschet înainte să dea un răspuns.

Campaniile electorale ale CDU au fost mereu aproape fără cusur- fapt care nu mai e valabil acum. Laschet are aparenţa unui amator. Echipa sa spune însă că este doar autentic, nu joacă după un scenariu şi nu poartă o mască.

Reţeta lui Merkel

În august Laschet apare alături de Merkel la o cursă de cai în Düsseldorf cu prilejul aniversării a 75 de ani de la înfiinţarea landului  Renania de Nord-Westfalia –este entuziast, aplaudă şi se bucură de parcă nu are nicio grijă pe lume. Se simte complet în largul lui, scrie Der Spiegel.

Laschet, de patru ani preşedintele landului, a avut mereu atitudinea unui şef nejucător, evitând pe cât posibil să intre în conflict şi lăsându-şi miniştrii să se ocupe de probleme, el intervenind doar când era absolut necesar.

E o metodă cu ajutorul căreia a guvernat Merkel vreme de 16 ani. 

Copierea reţetei lui Merkel a fost primul său pas greşit, pentru că el doar a preluat-o. Merkel a dezvoltat-o în timp până a devenit o amprentă personală. În schimb, pentru Laschet ar fi fost important întâi de toate să se facă cunoscut în Germania, deci campania sa electorală era una vitală.

După demisia primei succesoare alese de Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer, Laschet a profitat de ocazia ivită făcându-şi calculul simplist că preşedintele CDU devine automat candidatul la cancelar şi ulterior va câştiga, pentru că CDU nu poate pierde alegerile.

Practic a fost primirea unui rol de moştenitor şi nu alegerea unui candidat ce trebuie să muncească pentru voturi.Candidatura sa a provenit exclusiv din tradiţia partidelor politice predominante care sunt reprezentantive în sine, indiferent cine candidează.

A fost a doua presupunere eronată a lui Laschet – să creadă că e suficient să convingă partidul nu şi votanţii. SPD a adoptat exact tactica inversă alegându-l pe Olaf Sholz şi nu pe unul din liderii partidului.

CDU avea alternative, l-ar fi putut alege pe mai popularul guvernator bavarez Markus Söder din CSU care avea susţinere şi în CDU.

Dar creştin-democraţii s-au ghidat după alte criterii, un indiciu al modului în care merg lucrurile în CDU: sondajele de opinie nu sunt factorul decisiv şi sprijinul puternic al unor figuri importante din partid. Laschet a avut parte de sprijinul a doi grei ai partidului dintre cei care cred că CDU are asigurată victoria prin prisma succeselor salae trecute.

Markus Söder nu este politicianul perfect, dar a arătat o mai mare înclinaţie de a fi atent la preocupările prezente precum schimbările climatice. Laschet a spus că partidul său va întocmi un plan fără a manifesta vreo atitudine de îngrijorare reală, or schimbările climatice sunt o temă politică importantă ce nu poate fi trecută uşor cu vederea.

Stabilirea priorităţilor

Este mijlocul lui august şi Laschet tocmai încheiase o  vizită de campanie la o berărie din oraşul nordic Oldenburg. Laschet aşteaptă un autobuz care să-l ducă spre următoarea destinaţie şi se uită peste un necrolog al unui fost guvernator al landului Saxonia ce urma să fie publicat a doua zi.

Se urcă în acel autobuz unde urma să răspundă vreme de o oră întrebărilor presei. Dar îi face să aştepte pentru că trebuie să citească din nou necrologul. Apoi, vizibil iritat, se interesează de cafea şi apă.

Cunoscut pentru meticulozitatea sa, Olaf Scholz sigur nu ar pierde momente preţioase cu presa în mijlocul unei campanii electorale, comentează Der Spiegel. Laschet nu pare să-şi înţeleagă priorităţile.

Armis Laschet a fost considerat mereu un conservator modern. A fost ministru pentru integrare în landul Renania de Nord-Westfalia într-un moment când mulţi colegi ai săi din partid vedeau integrarea ca un concept al propagandei Verzilor.

A fost alături de Angela Merkel în timpul crizei refugiaţilor. Totuşi, stilul şi obiceiurile sale politice au un aer învechit de înţelept rural.

Laschet nu a fost la începuturile carierei sale politice un tradiţionalist. La începutul anilor 1990 a fost membru în consiliul oraşului Aachen (vest, landul Renania de Nord-Westfalia) şi a lucrat pentru Rita Süssmuth, preşedinta Parlamentului federal. Avea ambiţii politice mari dar avea şi o pasiune pentru scris.

Socrul său era patronul unei tipografii care publica un ziar catolic al cărui redactor-şef a devenit în 1991. Câţiva ani a semnat editoriale ceva mai polemice decât ar fi fost anticipat imprimând ziarului o direcţie spre dezbaterea politică. El a fost cel care numit Europa „republică bananieră”, a  militat pentru intervenţii umanitare din partea armatei germane şi a deplâns violenţa asupra solicitanţilor de azil: „Ce se răspândeşte acum în Germania este rasism pur. Tabloidele germane mari agită spiritele într-o manieră absolut dezgustătoare”.

Laschet a arătat un spirit justiţiar după ce a criticat jurnalişti în dezbaterile privind avortul dar şi lideri ai Bisericii Catolice.

„Îl văd ca o forţă a reînnoirii”, spune fosta sa şefă Rita Süssmuth precizând că în perioada în care a fost ministru al integrării avea concepţii mai deschise decât mulţi politicieni şi nu voia să audă de aşa-numita  „Leitkultur„ sau cultura dominantă.

„A dovedit curaj. A introdus un nou spirit în CDU, l-a deschis şi împrospătat”.

Unde a dispărut acel om? remarcă Der Spiegel.

Laschet a fost neinteligibil în campania sa. A pus mult accent pe birocraţie, îngrijorări privind agricultura şi renunţarea treptată la energia bazată pe cărbuni dar nu a oferit o o viziune de ansambul asupra Germaniei şi societăţii. Platforma sa politică acolo unde există pare lipsită de ambiţie.

La fel de puţin vizibilă este şi echipa sa de opt oameni, patru femei şi patru bărbaţi pe care la început nici nu a dorit să o prezinte. Nici mai apoi aceasta nu a manifestat un entuziasm deosebit. Singura figură cunoscută este Friedrich Merz, cel care a candidat împotriva sa la şefia CDU.

Laschet pare să fi făcut totul mult prea corect pentru a evita orice controversă. De altfel,pariul său pe moderaţie şi lipsă de originalitate este un al treilea calcul greşit ce i-a accelerat căderea.

O bună parte din candidaţii CDU din ţară au preferat să nu mai folosească postere de campanie cu Laschet şi de alfel CDU nici nu a împărţit prea multe care să ajungă peste tot. Într-una din imaginile alese de el în ciuda recomandărilor echipei sale apare trist şi melancolic.

Sediile CDU ar trebui să fie pline de activitate însă, în lumina sondajelor, spun strategii partidului. s-a instalat o ”spirală a tăcerii„ în ce-l priveşte pe Laschet.

Până recent Laschet a insistat să aibă în biroul său o masă veche în stil francez pe care Merkel şi Macron au semnat Tratatul francezo-german de la Aachen, o reafirmare a Tratatului din 1963 care marca începutul prieteniei dintre cele două ţări. A fost o modalitate de a afirma o naraţiune despre Europa, Franţa şi Germania. 

Lasche, care avea 28 de ani când a căzut Zidul Berlinului, provine din Aachen, cel mai vestic oraş german, la graniţa cu Belgia şi Olanda, unde semnificaţia unificării Europei şi a conexiunii Germaniei cu Occidentul s-a resimţit mai puternic decât oriunde în altă parte astfel că în această privinţă el are un atu. Dar el continuă să-l citeze pe  Konrad Adenauer, primul cancelar de după război, un politician care nu e tocmai un simbol al inspiraţiei înnoitoare.

Este subestimat Laschet?

Fostul cancelar Helmut Kohl a fost subestimat până când a profitat de oportunitatea reunificării Germaniei şi cota sa a crescut.

Laschet şi-a salvat în mai multe rânduri cariera politică, o abilitate pe care a mizat şi echipa sa de campanie.

În 1998 a devenit europarlamentar după ce n-a mai câştigat mandat de parlamentar, ceea ce de regulă semnalează o ieşire din scena politică. Totuşi, în 2005, a revenit ca ministru al integrării. În 2010 a pierdut două bătălii: lider al grupului parlamentar la nivel de land şi preşedinţia sucursalei CDU din Renania de Nord-Westfalia. În 2017, părea că n-are nicio şansă în faţa candidatului SDU la şefia landului, dar a câştigat. A repetat performanţa când l-a învins pe Merz la preşedinţia CDU şi apoi pe  Söder în calitate de candidat pentru funcţia de cancelar.

Alegătorii nu au optat niciodată pentru CDU sau CSU pentru că au fost cele mai simpatice sau mai interesante partide, scrie Der Spiegel. Mulţi oameni pur şi simplu au avut sentimentul că sunt de încredere. În cazul în care CDU ar pierde această încredere din partea alegătorilor, s-ar putea dovedi la fel de ameninţătoare existenţial ca şi pentru social-democraţi anii de după 2003 - anul în care guvernul condus de SPD, sub conducerea lui Gerhard Schröder, a reformat sistemul de asistenţă socială al Germaniei, eliminând punctul principal de vânzare al partidului: justiţia socială.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite