INFOGRAFIE Referendumul din Scoţia: o lecţie de democraţie

Visul naţionaliştilor a fost spulberat, 55,3 la sută dintre scoţieni s-au pronunţat pentru rămânerea în cadrul Marii Britanii, dar Londra a promis să acorde puteri sporite şi celorlalte regiuni ale Regatului Unit.

La finalul celei mai intense campanii politice cu care s-a confruntat vreodată Marea Britanie, visul primului ministru scoţian, Alex Salmond, a fost spulberat odată cu decizia a peste 55,3% la sută dintre scoţieni de a rămâne parte a Regatului Unit. În favoarea menţinerii în Regat au votat 2.001.926 de scoţieni (55,3%), în timp ce pentru independenţă s-au exprimat 1.617.989 de votanţi (44,7%). Pentru victorie, una dintre tabere trebuia să obţină 1.852.828 de voturi.

Referendumul din Scoţia poate fi considerat o lecţie de democraţie dată de politicienii din Marea Britanie pentru întreaga lume. 86,4% din electorat a participat la vot, şi asta în ciuda faptului că au trebuit să se înscrie dinainte pe liste pentru a vot. Acest procent reprezintă un record absolut pentru Scoţia. Scoţienii au militat exemplar pentru cauza lor, în limitele democraţiei, indiferent dacă erau pentru sau contra independenţei.
Premierul Scoţiei şi-a dat demisia

Perdantul referendumului, premierul scoţian, Alex Salmond, şi-a recunoscut înfrângerea, ba mai mult, şi-a anunţat demisia din funcţia de prim-ministru al Scoţiei. Pe de altă parte, în ciuda tuturor riscurilor, Londra nu a încercat să-i intimideze pe scoţieni, ba chiar tabăra secesionistă a fost cea mai vocală pe timpul campaniei electorale, şi chiar în ziua votului. „Această atitudine democratică exemplară ar trebui să fie luată drept model şi de alte mişcări europene ce militeayă pentru autonomie s-au independenţă. Votul a demonstrat că sentimentele naţionale nu trebuie în mod necesar să se transforme în naţionalism distructiv“, consideră analiştii de la DW. Mai mult, regina a urmărint referendumul, din palatul ei din Scoţia, Balmoral.

Regina Elisabeta a II-a, apel la unitate

Regina Angliei, Elisabeta a II-a, a cerut unire, în ciuda punctelor de vedere diferite, în discursul său de vineri de la Castelul Balmoral. Înainte de referendum, Regina a refuzat să comenteze orice cu privire la posibilitatea unei Scoţii independente, declarând că „aceasta este o problemă a scoţienilor“. „După multe luni de discuţii, dezbateri şi analize atente, ştim acum rezultatul referendumului, şi este un rezultat pe care toţi din Regatul Unit îl vom respecta.

Pentru mulţi din Scoţia şi din altă parte, astăzi există sentimente puternice şi emoţii contradictorii – printre familii, prieteni şi vecini. Aceasta, bineînţeles, este natura unei tradiţii democratice robuste de care ne bucurăm în această ţară. Dar nu am nicio îndoială că aceste emoţii vor fi temperate de înţelegerea sentimentelor celorlalţi“, a spus suverana Marii Britanii.

Premierul britanic: „v-am auzit“

În ciuda victoriei „unioniştilor“, ziua de 18 septembrie a schimbat Marea Britanie.  Îmediat după anunţarea rezultatelor, premierul britanic David Cameron declara: „Acum, dezbaterea a fost clarificată pentru o generaţie sau, aşa cum a spus Alex Salmond, probabil pentru o viaţă. Prin urmare, nu mai pot exista dispute, reluări — am auzit care este voinţa scoţienilor. Acum a venit momentul ca Regatul Unit să se adune şi să meargă înainte. O parte vitală a acestui lucru va fi o reglementare echilibrată, corectă pentru populaţia din Scoţia şi, important, şi pentru toţi cei din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord“.

Cameron a anunţat desemnarea Lordului Smith în fruntea unei comisii care să elaboreze planurile de sporire a atribuţiilor parlamentului de la Edinburgh. Comisia ar urma să reunească toate partidele parlamentare şi să prezinte guvernului planurile ce ar urma să fie înaintate Camerei Comunelor în 2015, prin care se acordă puteri sporite de impunere de taxe şi de angajare de cheltuieli sociale de către Executivul şi Legislativul Scoţiei.

Catalanii nu sunt descurajaţi şi vor să organizeze un referendum privind independenţa

Parlamentul regiunii spaniole Catalonia a votat, vineri, o lege care permite organizarea unei „consultări populare“ privind independenţa regiunii faţă de Spania, pentru a evita din punct de vedere juridic opoziţia Madridului faţă de organizarea unui referendum pe tema autodeterminării, relatează AFP.
Guvernul de la Madrid blocase iniţiativa preşedintelui guvernului regional al Cataloniei, Artur Mas, de a convoca un referendum pe teme independenţei pe 9 noiembrie. Însă Parlamentul regional a aprobat, cu 106 voturi pentru şi 28 împotrivă, o lege care permite organizarea unei „consultări populare“, cu caracter neconstrângător.

„Este ora libertăţii“, a apreciat parlamentarul Josep Rull. Şi deputatul Gemma Calvet a apreciat ca este „o zi istorică pentru Catalonia şi pentru statul spaniol“. Şeful guvernului regional al Cataloniei, Artur Mas, va convoca consultarea privind independenţa la 9 noiembrie.

„Procesul catalan continuă (...) Procesul catalan se simte întărit deoarece vedem cum o ţară din UE a putut să ajungă la un acord pentru a permite acest vot“, a afirmat preşedintele guvernului regional catalan.

Guvernul de la Madrid a anunţat că va ataca legea la Curtea Constituţională, unde speră să aibă câştig de cauză.
Sprijinul pentru declararea independenţei a ajuns la o cotă de 40-45% în rândul catalanilor, în acest moment, în creştere cu 20% faţă de cât era în urmă cu patru ani. La 11 seprembrie s-au împlinit 300 de ani de la pierderea independenţei provinciei catalane.