Referendum în Ungaria. Peste opt milioane de maghiari sunt chemaţi duminică la urne pentru a se exprima asupra cotelor obligatorii de migranţi

Cetăţenii din Ungaria sunt chemaţi duminică la urne, într-un referendum de la care premierul Viktor Orban speră să obţină sprijinul popular prin care Budapesta să se opună oricăror viitoare planuri ale Uniunii Europene de a reinstala solicitanţi de azil în statele membre UE, relatează The Asociated Press, care prezintă miza scrutinului.

Miza lui Orban

Orban vrea să oprească afluxul de musulmani în Europa şi argumentează că aceştia ameninţă identitatea creştină şi cultura Ungariei şi Europei.

Aflat la mijlocul celui de-al treilea mandat de premier, el a sugerat săptămâna trecută că Uniunea Europeană trebuie să construiască un „oraş uriaş pentru refugiaţi” în Libia, unde migranţii să fie deportaţi din Europa, pentru a-şi depune cererile de azil acolo.

În opinia sa, UE are nevoie să-şi consolideze frontierele pentru a-i ţine pe migranţi afară, aşa cum a făcut Ungaria anul trecut, când a construit garduri la frontiera de sud cu Serbia şi Croaţia.

Întrebarea la care ungurii sunt chemaţi să răspundă la urne este „Vreţi ca Uniunea Europeană să poată să impună aşezarea obligatorie a unor cetăţeni care nu sunt ungari în Ungaria fără aprobarea Parlamentului?”.

Orban susţine că - răspunzând "nu" - alegătorii susţin suveranitatea şi independenţa Ungariei. El speră că presiunea populară să încurajeze şi alte state UE să organizeze referendumuri asemănătoare.

Unii critici subliniază că sondaje recente arată o ascensiune a xenofobiei şi unor sentimente împotriva migranţilor pe care le leagă de campania Guvernului în vederea referendumului.

Cvorumul necesar

Cel puţin 50% plus unul dintre cei 8,27 de milioane de cetăţeni cu drept trebuie să participe la referendum, pentru ca acesta să fie validat.

În pofida unei campanii stradale prin afişaj, a unor spoturi publicitare şi unor apariţii ale unor miniştri şi parlamentari la nivel naţional, care îndeamnă oamenii să voteze, sondajele arată că validarea scrutinului nu este asigurată, analiştii aşteptându-se la o prezenţă cu puţin peste limită. Tabăra „nu” este creditată cu o majoritate.

Formaţiunile care se opun poziţiei susţinute de guvern sunt divizate în cum ar trebui gestionat referendumul: singurul partid din Parlamentul maghiar care susţine tabăra „da” este Partidul Liberal Maghiar, în timp ce restul partidelor care tind spre liberalism susţin boicotarea referendumului.

Partidul de extremă dreapta Jobbik susţine poziţia împotriva migraţiei a Guvernului, iar cele mai multe partide de opoziţie şi organizaţii ale societăţii civile le cer alegătorilor fie să boicoteze referendumul, fie să introducă în urne buletine de vot nule.

„Este important să arătăm ca cetăţeni că vrem să participăm”, declară Marta Pardavi, copreşedinta filialei ungare a Comitetului Helsinki. „Însă, dat fiind caracterul josnic al întrebării adresate în referendum, noi îndemnăm oamenii să dea buletine nule”, adaugă ea.

„Cetăţenii obişnuiţi au văzut în viaţa lor mai multe OZN-uri decât migranţi”

Aproape 400.000 de migranţi au traversat Ungaria anul trecut, în drum către Europa de Vest. Însă gardul de sârmă ghimpată, atât de criticat, şi noua politică de expulzare s-au dovedit eficiente.

În primele patru din cele cinci săptămâni ale lui septembrie, poliţia a raportat, în 12 zile, că niciun migrant nu a trecut frontiera.

Ungaria a acordat anul trecut azil unui număr total de 508 refugiaţi, iar anul acesta se aşteaptă un număr similar.

„Un maghiar obişnuit vede mai multe OZN-uri decât migranţi în toată viaţa” scrie pe un poster al opozanţilor guvernului FOTO Getty Images

Partidul satiric ungar „Câinele cu două cozi” a pus afişe şi a distribuit manifeste prin care ironizează referendumul. Unul dintre sloganurile partidului este că cetăţenii obişnuiţi au văzut în viaţa lor mai multe OZN-uri decât migranţi.

Federaţia ungară de Cercetare OZN a anunţat că primeşte în jur de două duzini de raportări de OZN-uri pe an.

Avertizările Guvernului

Minoritatea romă defavorizată, pensionarii care se confruntă cu dificultăţi, familiile tinere cu copii şi chiriaşii din locuinţele sociale sunt avertizaţi în mod repetat cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla dacă Ungaria este obligată să primească refugiaţi.

Potrivit unor oficiali guvernamentali, ei s-ar putea confrunta cu tăieri ale subvenţiilor sau pensiilor, să devină victime ale terorismului sau violenţei ori să fie nevoiţi să plece din locuinţe dacă se întâmplă acest lucru.

Televiziunea de stat maghiară repune pe tapet poveşti vechi de luni de zile despre atacuri comise de migranţi.

„Imaginea unor grupuri mari de migranţi aproape 'înnegrind cerul' anul trecut este încă prezentă în mintea multor oameni, întărită, fără îndoială, de propaganda Guvernului”, declară Attila Tibor Nagy de la Centrul de Analiză Politică Corectă.

"Guvernul este ajutat, de asemenea, de atacurile din Germania şi Franţa, pe care îi place foarte mult să le invoce pentru a arăta că migranţii sunt periculoşi", adaugă el.

Costul referendumului

Costurile cu partea "tehnică", inclusiv tipărirea buletinelor de vot şi fabricarea urnelor, se ridică în total la 4,9 miliarde de forinţi (15,9 milioane de euro).

Guvernul a promis că va dezvălui cât a cheltuit cu publicitatea stradală şi campania media după vot, însă date parţiale arată cheltuieli în valoare de cel puţin 13 miliarde de forinţi (peste 42,1 de milioane de euro).

În schimb, Partidul Câinelui cu două cozi şi alte organizaţii din opoziţie lucrează cu bugete de campanie de aproximativ 89.000 de euro, strânse din donaţii.

Ce urmează după referendum?

Guvernul maghiar nu a precizat ce consecinţe va avea un referendum valid care să-i susţină poziţia antimigraţie.

Executivul de la Budapesta a menţionat o eventuală amendare a Constituţiei în acest caz, dar evită să ofere mai multe detalii.

Un purtător de cuvânt al Guvernului, Zoltan Kovacs, a respins sugestii potrivit cărora o invalidare a referndumului ar reprezenta o lovitură pentru Orban, apreciind că un număr mare de "nu"-uri va fi suficient să consolideze poziţia oficială împotriva cotelor de refugiaţi, chiar şi în cazul unei prezenţe slabe la urne.

"Referendumul nu poate fi vreodată un eşec. Punct", afirmă Kovacs.

Un rezultat negativ al referendumului din Ungaria ar face şi mai problematice relaţiile dintre liderii europeni pro-migranţi, precum Angela Merkel (stânga), şi cei care se opun cotelor obligatorii de refugiaţi precum Viktor Orban  FOTO AFP

Însă preşedintele Jobbik Gabor Vona spune că Orban ar trebui să demisioneze dacă referendumul nu va fi validat, iar fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany apreciază că acesta ar slăbi "infailibilitatea" lui Orban.

"Bruxellesul a evaluat deja referendumul şi ştie bine că opiniei publice ungare nu-i plac migranţii", declară Csaba Toth, directorul grupului de reflecţie Republikon Institute.

"Cel puţin pe plan intern, o prezenţă slabă la vot va fi o înfrângere dură pentru premier, mai ales după această campanie uriaşă", subliniază el.

Musulmanii din Ungaria: „Puterea a otrăvit sufletele oamenilor”

Între timp, membrii comunităţilor musulmane din Ungaria acuză că atitudinea guvernului maghiar în această privinţă legitimează în ochii publicului larg discriminarea pe criterii religioase.

„Această atmosferă a otrăvit sufletele, cu ajutorul unor instituţii media apropiate puterii, care ignoră orice eveniment implicând musulmani oriunde în Europa", deplânge Zoltan Bolek, un reprezentant al celei mai importante asociaţii musulmane din Ungaria.

El dă asigurări că cei de o religie cu el primesc ameninţări "cotidiene", care merg uneori până la agresiuni, şi că i-a scris recent lui Viktor Orban ca să-i ceară să-i protejeze pe musulmanii ungari.

„Ar fi vorba despre aproximativ 40.000 de musulmani - în această ţară cu aproximativ zece milioane de locuitori -, dintre care câteva mii s-au convertit”, apreciază Zoltan Sulok, preşedintele altei asociaţii confesionale.

"Noi nu am fost vreodată subiect politic, dar acum suntem", susţine bărbatul în vârstă de 46 de ani, care se declară "îmbolnăvit de această retorică".

"Ungurii sunt oameni primitori. Nu ştiu ce ni se întâmplă", spune şi Maja, o unguroaică în vârstă de 33 de ani convertită la Islam, care susţine că a fost agresată din cauza religiei sale.

Sirianul care îl susţine pe Orban

Executivul lui Orban are şi partizani neaşteptaţi, precum Maher Zaki, un sirian în vârstă de 43 de ani stabilit în Ungaria.

"Bineînţeles că există o propagandă împotriva noastră", recunoaşte acest sirian instalat de 25 de ani în Ungaria. Iar "dacă oamenii vor să vină să trăiască aici, în Ungaria, este normal să se vrea să se ştie cine sunt", spune el reluând argumentele lui Orban.

Maher s-a aflat printre voluntarii care i-au ajutat pe refugiaţi în perioada de vârf a crizei migraţiei, în 2015, când zeci de mii de solicitanţi de azil au tranzitat Budapesta către Europa de Vest.

El îşi aminteşte că a fost şocat de condiţiile mizerabile în care au fost primiţi. Însă "Orban a fost singurul care şi-a apărat populaţia, singurul din Europa care a închis frontierele. Acum toată lumea face ca el", temperează sirianul.