Referendum în Scoţia. Tot ce trebuie să ştii despre plebiscitul care ameninţă să rupă Regatul Unit
0
Joi are loc un referendum în Scoţia care poate schimba harta Europei. Scoţienii trebuie să aleagă dacă vor independenţa sau rămân alături de Marea Britanie.
Soarta Scoţiei, a Marii Britanii şi a Uniunii Europene încă se joacă, la doar câteva zile de unul dintre cele mai importante referendumuri ale ultimilor ani.
Deocamdată, cele mai recente sondaje privind referendumul din Scoţia, de la 11 septembrie, arată o revenire în frunte a unioniştilor, care s-ar bucura de 42% din voturi. De cealaltă parte, 40% dintre scoţieni vor vota pentru ruperea de Marea Britanie.
Însă existenţa unui procent de 17% de indecişi – adică aproximativ o jumătate de milion de oameni – este cea care cauzează fluctuaţii majore în sondaje de la o zi la alta şi, în final, va determina rezultatele plebiscitului care va avea consecinţe asupra întregii Europe.
Referendum în Scoţia. De ce vrea Scoţia independenţa de Marea Britanie?
Scoţia a fost o ţară independentă până în 1707, atunci când puterea a fost cedată Londrei pentru a asigura un viitor mai bun ţării care tocmai trecuse printr-o criză economică severă. Ideea privind recăptarea independenţei au apărut pentru prima dată la începutul anilor 1900. Peste un secol, Partidul Naţional Scoţian a câştigat o majoritate categorică la alegerile legislative din 2011, ceea ce i-a permis să formeze guvernul regional.
Un an mai târziu, pe 15 octombrie 2012, premierul britanic David Cameron şi primul ministru al Scoţiei, Alex Salmond, au semnat Acordul de la Edinburgh, prin care Londra se angaja să permită organizarea unui referendum în Scoţia privind apartenenţa la Regatul Unit.
În 2013, s-a decis ca întrebarea adresată populaţiei să fie „Ar trebui ca Scoţia să fie o ţară independentă?”, cu variantele de răspuns „Da” şi „Nu”.
Referendum în Scoţia. Ce se întâmplă dacă Scoţia iese din Regatul Unit?
Partidul Naţional Scoţian susţine că independenţa va aduce noii ţări putere asupra economiei, fiscalităţii, sistemului de asistenţă socială şi apărare. Guvernul scoţian controlează deja sistemul de sănătate publică şi, parţial, educaţia.
Dacă scoţienii aleg să iasă din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, consecinţele ar fi majore, atât pentru Scoţia, cât şi pentru Marea Britanie şi întreaga Europă.
Referendum în Scoţia. Ce se va schimba dacă Scoţia rămâne alături de Marea Britanie?
Chiar şi dacă majoritatea scoţienilor voteaă „Nu” şi regiunea rămâne în Regatul Unit, statutul Scoţiei va fi altul. Deja, guvernanţii de la Londra au promis în repetate rânduri mai multă autonomie în domenii precum sectorul fiscal. La Londra, toate cele trei mari partide - Conservatori, Laburişti şi Liberal-Democraţi - au fost de acord că vor accelera procedurile parlamentare pentru a asigura Scoţiei mai multă putere de decizie în câteva domenii-cheie.
Referendum în Scoţia. Cine sunt principalii actori din campanie
Vârfurile de lance în această confruntare sunt Alex Salmond, actualul premier scoţian şi liderul Partidului Naţional Scoţial, şi Alistair Darling, liderul coaliţiei unioniste Better Together („Mai bine împreună”).
Campania pro-independenţă a fost promovată drept o mişcare pornită de la firul ierbii, politicienii mizând pe întâlniri cu un număr restrâns de alegători, în sate şi oraşe mici, la diverse sărbători locale. Eforturile de separare de Regatul Unit sunt susţinute, printre alţii, şi de actorii Sean Connery şi Frankie Boyle.
Alături de Alistair Darling, tabăra unionistă este condusă de fostul premier britanic Gordon Brown. Deşi campania este coordonată de la Londra de conservatorii aflaţi la guvernare, pe teren ea a fost desfăşurată de laburişti pentru că Partidul Conservator este de-a dreptul detestat în Scoţia.
Referendum în Scoţia. Câţi scoţieni votează?
Urnele vor fi deschise joi, 18 septembrie, la 07.00 şi vor rămâne aşa până la ora 22.00. Peste patru milioane de persoane au drept de vot şi sunt aşteptate la urne. Cu caracter excepţional, vârsta de vot a fost coborâtă la 16 ani pentru acest referendum. Rezultatele vor fi stabilite pe baza unei majorităţi simple şi nu există prag electoral pentru prezenţa la vot.
Referendum în Scoţia. Unioniştii trec iar în fruntea preferinţelor
Sondajele arată că soarta Scoţiei, a Regatului Unit şi a Uniunii Europene încă se joacă. Deşi tabăra unionistă a trecut, în ultimele zile, din nou pe primul loc, doar trei procente o clasează în faţa celor care doresc secesiunea. Iar asta în contextul în care peste o jumătate de milion de alegători încă nu ştiu cum vor vota la referendumul din Scoţia, care va avea loc săptămâna viitoare.
„Dacă oamenii aveau vreun dubiu cu privire la faptul că trebuie să iasă din case şi să voteze «NU» la referendum, atunci de astăzi nu mai au niciun dubiu”, a declarat George Osborne, ministrul Finanţelor de la Londra, pentru postul public BBC.
În eforturile de a nu pierde Scoţia, unde săptămâna viitoare se va desfăşura un referendum pentru independenţa regiunii de Marea Britanie, guvernanţii de la Londra pun acum de bunăvoie pe masa negocierilor o serie de concesii care, în urmă cu doar câţiva ani, păreau de neconceput.
Oferta de îmbunare făcută de Londra Scoţiei a fost deschisă George Osborne, care a promis duminică mai multă autonomie pentru liderii scoţieni în ceea ce priveşte cadrul fiscal al regiunii şi chiar sectorul cheltuielilor publice – toate acestea în cazul în care, la 18 septembrie, când va avea loc un referendum în Scoţia, vor vota pentru rămânerea în uniunea din care fac parte de 300 de ani.
Ministrul Finanţelor a avut însă grijă să dubleze oferta privind sporirea autonomiei cu ameninţările prin care Londra a încercat până acum să-i convingă pe scoţieni să rămână în Regatul Unit. „A împărţi o monedă comună după separarea Scoţiei de Marea Britanie ar fi echivalent cu un cuplu care divorţează, dar îşi păstrează contul comun la bancă”, a avertizat Osborne. Guvernul de la Londra a afirmat clar că nu va permite scoţienilor să mai folosească lira sterlină dacă vor decide că vor independenţa de Marea Britanie. În plus, o Scoţie independentă ar fi, cel mai probabil, exclusă din Uniunea Europeană şi, în cel mai fericit caz, ar primi statut de stat candidat, ceea ce ar putea însemna câţiva ani până când regiunea va recăpăta calitatea deplină de stat comunitar.
Lupta pentru Scoţia şi resursele sale a intrat pe ultima sută de metri, cu mai puţin de o lună până când locuitorii acesteia vor merge la urne pentru a decide dacă vor independenţa ţării de Marea Britanie sau dacă vor să rămână în Regatul Unit. Luni seară a avut loc şi ultima dezbatere politică pe această temă între Alex Salmond, actualul premier scoţian şi susţinător al separării de Marea Britanie, şi Alistair Darling, liderul coaliţiei unioniste Better Together („Mai bine împreună”).
Confruntarea dintre Partidului Naţional Scoţian coaliţia unionistă este una strânsă, având în vedere că sondajele arată că aproximativ 11% din scoţieni încă nu ştiu cum vor vota. În plus, 700.000 de scoţieni care vor vota prin poştă au primit deja, luna trecută, buletinele de de vot. Acest segment, alături de nehotărâţi, s-ar putea dovedi cel care hotărăşte soarta Scoţiei.
Dezbaterea publică pentru independenţa Scoţiei s-a axat pe trei teme principale: sistemul public de sănătate, de care locuitorii Regatului sunt din ce în ce mai nemulţumiţi, rezervele de ţiţei şi gaze din largul coastelor Scoţiei, asupra cărora britanicii ridică pretenţii în eventualitatea secesiunii, şi moneda, având în vedere că Londra a anunţat clar că nu le va mai permite scoţienilor să folosească lira sterlină dacă ies din Regat.
Referendum în Scoţia. Tratatele UE nu prevăd o astfel de situaţie
De cealaltă parte, susţinătorii independenţei contraatacă şi susţin că secesiunea de Marea Britanie este singura care poate garanta că scoţienii nu vor mai fi supuşi altor măsuri de austeritate. Mai mult, exact aşa cum extremiştii de dreapta au câştigat alegerile europarlamentare în Marea Britanie mizând pe nemulţumirea cetăţenilor faţă de „deciziile luate la Bruxelles“, naţionaliştii scoţieni pariază pe aceeaşi carte.
„Principalul risc pe care-l acceptăm dacă nu votăm pentru independenţă este că toate aceste decizii-cheie, care ne conturează viitorul, vor fi luate la Palatul Westminster (parlamentul britanic - n.r.) şi nu de noi, iar scoţienii rămân pe margine, plângându-se şi dorindu-şi ca lucrurile să fie altfel“, spune Nicola Sturgeon, vicepremier scoţian.
De cealaltă parte, unioniştii conduşi de Darling atrag atenţia că există probabilitatea ca economia scoţiană să intre în criză după secesiune, mai ales că aceasta ar atrage după sine şi ieşirea Scoţiei din Uniunea Europeană. În tratatele UE nu există prevederi pentru o astfel de situaţie, însă ţara nu ar putea deveni un al 29-lea membru doar prin referendum.
Se încarcă comentariile...
