Referendum în Scoţia: Regatul Unit va fi nevoit să-şi schimbe emblematicul steag dacă Scoţia devine independentă. Cum ar putea arăta noul drapel

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Referendumul pentru independenţă din Scoţia, care va avea loc joia următoare, va lăsa Regatul Unit fără emblematicul drapel. Londra are deja patru alternative pentru a înlocui steagul care simbolizează unirea Angliei, Scoţiei şi Irlandei.

Emblematicul drapel al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord va rămâne doar o amintire imprimată pe miliarde de suvenire, în cazul în care scoţienii vor decide, la referendumul de joia viitoare, că vor independenţa faţă de Londra.

Deja, britanicii analizează alte patru variante de steaguri pentru a-l înlocui pe „Union Jack”, aşa cum este numit drapelul britanic. Parlamentul şi Guvernul Marii Britanii sunt îngrozite de posibilitatea secesiunii Scoţiei de Regatul Unit, o variantă care ar zdruncina puternic economia şi societatea britanică. 

Pe lângă zecile de consecinţe negative ale referendumului din Scoţia atât pentru Marea Britanică, cât şi pentru întreaga Uniune Europeană, unul dintre cele mai dure efecte - la nivel de imagine şi nu numai - va fi faptul că Marea Britanie va trebui să-şi schimbe emblematicul steag.

„În eventualitatea unui vot pro-secesiune, nu văd cum am putea păstra steagul Regatului Unit”, spune Lordul West, parlamentar britanic şi vicepreşedinte al Comitetului Parlamentar pentru Steaguri şi Heraldică. „Guvernul britanic este înspăimântat de această variantă şi complet nepregătit pentru consecinţele legate de pierderea steagului”, spune Charles Ashburner, oficial din cadrul Institutului pentru Steaguri. 

Referendum în Scoţia. Cum ar putea arăta noul steag al Regatului Unit

Aceste două entităţi - Comitetul Parlamentar pentru Steaguri şi Heraldică şi Institutul pentru Steaguri - sunt principalii consilieri ai Guvernului de la Londra în probleme ce ţin de drapelul naţional. 

Ashburner a prezentat deja şi patru variante de steag care reprezintă alternative posibile pentru înlocuirea lui Union Jack. 

image
image
image
image

Referendum în Scoţia. Cum a apărut Union Jack, simbolul Regatului Unit

Drapelul naţional al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord este cunoscut şi ca Union Jack. El reprezintă o cruce stilizată a Sfântului Andrei, peste care sunt suprapuse crucea Sfântului Patrick şi crucea Sfântului George. 

image

Steagul are statul special în majoritatea statelor din Commonwealth şi, în unele teritorii britanice din afara arhipelagului, este folosit chiar ca drapel naţional. Alte state care au fost colonii britanice folosesc steagul parţial sau în colţul drapelelor porprii. 

Prima variantă a acestui steag a apărut în 1606. Regele James al VI-lea al Scoţiei a moştenit tronul Angliei şi pe cel al Irlandei în 1603 şi a fost încoronat drept James I. Astfel, coroanele Angliei, Scoţiei şi Irlandei au fost unite de facto, chiar dacă, oficial, ele rămâneau separate. Pe 12 aprilie 1606, un decret regal a cerut un nou steag, care să reprezinte această uniune.

Astfel, steagul Angliei (o cruce roşie pe un fundal alb, cunoscută drept crucea Sfântului George) şi steagul Scoţiei (o cruce a Sfântului Andrei albă, pe fundal albastru) au fost contopite şi transformate într-un drapel unic al Angliei şi Scoţiei - iniţial pentru scopuri maritime. Regele James a început, în aceeaşi perioadă, să vorbească despre „Regatul Marii Britanii”, chiar dacă uniunea rămânea una personală. 

Actuala variantă a steagului a fost adoptată la 1801, după emiterea unei proclamaţii regale privind unirea Marii Britanii cu Irlanda. Practic, Union Jack reprezintă suprapunerea celor trei steaguri naţionale ale Angliei - crucea roşie a Sfântului George, Scoţiei - crucea albă a Sfântului Andrei - şi Irlandei - crucea roşie a Sfântului Patrick. 

Referendum în Scoţia. Unioniştii trec iar în fruntea preferinţelor

Sondajele arată că soarta Scoţiei, a Regatului Unit şi a Uniunii Europene încă se joacă. Deşi tabăra unionistă a trecut, în ultimele zile, din nou pe primul loc, doar trei procente o clasează în faţa celor care doresc secesiunea. Iar asta în contextul în care peste o jumătate de milion de alegători încă nu ştiu cum vor vota la referendumul din Scoţia, care va avea loc săptămâna viitoare.

„Dacă oamenii aveau vreun dubiu cu privire la faptul că trebuie să iasă din case şi să voteze «NU» la referendum, atunci de astăzi nu mai au niciun dubiu”, a declarat George Osborne, ministrul Finanţelor de la Londra, pentru postul public BBC. 

În eforturile de a nu pierde Scoţia, unde săptămâna viitoare se va desfăşura un referendum pentru independenţa regiunii de Marea Britanie, guvernanţii de la Londra pun acum de bunăvoie pe masa negocierilor o serie de concesii care, în urmă cu doar câţiva ani, păreau de neconceput. 

Oferta de îmbunare făcută de Londra Scoţiei a fost deschisă George Osborne, care a promis duminică mai multă autonomie pentru liderii scoţieni în ceea ce priveşte cadrul fiscal al regiunii şi chiar sectorul cheltuielilor publice – toate acestea în cazul în care, la 18 septembrie, când va avea loc un referendum în Scoţia, vor vota pentru rămânerea în uniunea din care fac parte de 300 de ani. 

Ministrul Finanţelor a avut însă grijă să dubleze oferta privind sporirea autonomiei cu ameninţările prin care Londra a încercat până acum să-i convingă pe scoţieni să rămână în Regatul Unit. „A împărţi o monedă comună după separarea Scoţiei de Marea Britanie ar fi echivalent cu un cuplu care divorţează, dar îşi păstrează contul comun la bancă”, a avertizat Osborne. Guvernul de la Londra a afirmat clar că nu va permite scoţienilor să mai folosească lira sterlină dacă vor decide că vor independenţa de Marea Britanie. În plus, o Scoţie independentă ar fi, cel mai probabil, exclusă din Uniunea Europeană şi, în cel mai fericit caz, ar primi statut de stat candidat, ceea ce ar putea însemna câţiva ani până când regiunea va recăpăta calitatea deplină de stat comunitar. 

Lupta pentru Scoţia şi resursele sale a intrat pe ultima sută de metri, cu mai puţin de o lună până când locuitorii acesteia vor merge la urne pentru a decide dacă vor independenţa ţării de Marea Britanie sau dacă vor să rămână în Regatul Unit. Luni seară a avut loc şi ultima dezbatere politică pe această temă între Alex Salmond, actualul premier scoţian şi susţinător al separării de Marea Britanie, şi Alistair Darling, liderul coaliţiei unioniste Better Together („Mai bine împreună”). 

Confruntarea dintre Partidului Naţional Scoţian coaliţia unionistă este una strânsă, având în vedere că sondajele arată că aproximativ 11% din scoţieni încă nu ştiu cum vor vota. În plus, 700.000 de scoţieni care vor vota prin poştă au primit deja, luna trecută, buletinele de de vot. Acest segment, alături de nehotărâţi, s-ar putea dovedi cel care hotărăşte soarta Scoţiei.

Dezbaterea publică pentru independenţa Scoţiei s-a axat pe trei teme principale: sistemul public de sănătate, de care locuitorii Regatului sunt din ce în ce mai nemulţumiţi, rezervele de ţiţei şi gaze din largul coastelor Scoţiei, asupra cărora britanicii ridică pretenţii în eventualitatea secesiunii, şi moneda, având în vedere că Londra a anunţat clar că nu le va mai permite scoţienilor să folosească lira sterlină dacă ies din Regat.

Referendum în Scoţia. Tratatele UE nu prevăd o astfel de situaţie

De cealaltă parte, susţinătorii independenţei contraatacă şi susţin că secesiunea de Marea Britanie este singura care poate garanta că scoţienii nu vor mai fi supuşi altor măsuri de austeritate. Mai mult, exact aşa cum extremiştii de dreapta au câştigat alegerile europarlamentare în Marea Britanie mizând pe nemulţumirea cetăţenilor faţă de „deciziile luate la Bruxelles“, naţionaliştii scoţieni pariază pe aceeaşi carte.

„Principalul risc pe care-l acceptăm dacă nu votăm pentru independenţă este că toate aceste decizii-cheie, care ne conturează viitorul, vor fi luate la Palatul Westminster (parlamentul britanic - n.r.) şi nu de noi, iar scoţienii rămân pe margine, plângându-se şi dorindu-şi ca lucrurile să fie altfel“, spune Nicola Sturgeon, vicepremier scoţian.

De cealaltă parte, unioniştii conduşi de Darling atrag atenţia că există probabilitatea ca economia scoţiană să intre în criză după secesiune, mai ales că aceasta ar atrage după sine şi ieşirea Scoţiei din Uniunea Europeană. În tratatele UE nu există prevederi pentru o astfel de situaţie, însă ţara nu ar putea deveni un al 29-lea membru doar prin referendum.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite