Referendum în Scoţia. Mândrie şi prejudecată: independenţa ar dărâma economia scoţiană, dar ar ridica spiritul naţionalist

Referendumul din Scoţia a ajutat deja la aprinderea sentimentelor naţionaliste în acel segment al populaţiei scoţiene care organizează sărbători în memoria eroului William Wallace.

Referendumul din Scoţia, la final - update vineri, 00.15 ora României

Scoţia a decis, joi, dacă se rupe de Marea Britanie prin referendumul pentru independenţă sau dacă rămâne în cadrul Regatului Unit. 2.600 de secţii de votare şi-au deschid portile la ora locală 07.00 (09.00 ora României) şi s-au închis la ora 22:00 (00.00 ora României). Din cei peste 4,2 milioane de scoţieni cu drept de vot, aproximativ 80% s-au prezentat joi la urne, potrivit estimărilor transmise de presa britanică. Primele rezultate ale referendumului pentru independenţa Scoţiei sunt aşteptate vineri dimineaţă.

Dezbaterea privind apartenenţa Scoţiei la Regatul Unit i-a avut ca vârfuri de lance pe Alex Salmon, premierul scoţian şi liderul grupării separatiste Partidul Naţional Scoţian (foto stânga), şi Alistair Darling, liderul coaliţiei unioniste (foto dreapta). 

În timp ce Salmond a fost deseori prins pe picior greşit, fără a putea da răspunsuri cu privire la probleme arzătoare ce ţin de independenţă – ce monedă va folosi Scoţia, care este planul „B” dacă resursele energetice ale Scoţiei nu vor aduce câştigurile scontate –, Darling a pierdut în faţa sa la capitolul carismă.

Salmond a fost considerat câştigătorul dezbaterii publice privind independenţa, sentimentul naţionalist câştigând în ansamblu în faţa argumentelor economice. Unionistul Darling a reuşit însă să-i convingă pe mulţi scoţieni că ieşirea din Regatul Unit va însemna dezastru economic.

Referendum în Scoţia. Cine este omul care vrea să rupă Regatul Unit

Alex Salmond este un fost economist specializat în petrol şi de aici derivă şi autoritatea pe care mulţi scoţieni i-o atribuie atunci când acesta susţine că resursele de ţiţei şi gaze din regiune valorează 1.500 de miliarde de lire sterline (1.890 de miliarde de euro). 

Însă trecutul lui Salmond a oferit suficientă muniţie electorală rivalilor săi politici. Crescut într-o familie modestă, într-o locuinţă socială, a ajuns să aibă probleme serioase cu jocurile de noroc – preferatele sale fiind cursele de cai. 

A intrat în politică atunci când era student, mai întâi în Partidul Laburist. S-a înscris apoi în partidul naţionalist, însă a aderat la o facţiune de extremă stânga. Până la urmă, a fost exclus din partidîn 1982. Cinci ani mai târziu, era ales parlamentar din partea aceluiaşi partid. 

Implicaţiile unui rezultat pro-independenţă la referendumul din Scoţia, care va avea loc joi, ar fi catastrofale atât pentru economia regiunii, cât şi pentru întreaga economie a Regatului Unit al Marii Britanii, avertizează economiştii. Într-o analiză trimisă investitorilor, grupul bancar german Deutsche Bank subliniază că ruperea Scoţiei de Marea Britanie ar reprezenta „o greşeală istorică”, cu efecte economice severe.

„Un rezultat pro-independenţă la referendumul din Scoţia ar rămâne în istorie drept o greaşeală politică şi economică” similară deciziei lui Winston Churchill din 1925 de a fixa din nou cursul lirei sterline de etalonul-aur sau asemănătoare eşecurilor Rezervei Federale din America (banca centrală a SUA – n.r.), care au dus la izbucnirea Marii Depresiuni din anii 1930”, scriu economiştii Deutsche Bank. 

Referendum în Scoţia. Noua ţară, pândită de o „mare depresiune”

Scoţia riscă să intre într-o astfel de perioadă de „mare depresiune”, continuă aceştia, dacă jumătate plus unu dintre cei 4,28 milioane de scoţieni cu drept de vot vor alege la referendum o Scoţie independentă. 

Unul dintre primele efecte resimţite de scoţieni va fi o scădere acută a cheltuielilor publice sau o majorare semnificativă a taxelor şi impozitelor, altfel nu va reuşi să convingă pe nimeni că-şi poate achita salariile şi pensiile.

Această incertitudine va însemna şi inabilitatea noii ţări de a se împrumuta pe pieţele internaţionale. Însă lipsa de încredere nu se va limita la pieţe şi investitori fără chip, ci va lovi mult mai aproape. Chiar scoţienii sunt primii care, pentru a-şi proteja economiile, îşi vor muta conturile şi active în Marea Britanie – pentru a scăpa de eventualele mutări ale băncilor şi instituţiilor financiare.

Iar grupurile bancare au anunţat deja, la scurt timp după anunţul privind organizarea unui referendum în Scoţia, că şi-au pregătit planurile de retragere sau relocare în Anglia, unde pot desfăşura, în continuare, afaceri în Uniunea Europeană, sub o legislaţie cunoscută şi într-un cadru fiscal previzibil. Asta pentru că nu vor să rişte şi să aştepte elaborarea unei Constituţii şi a unei legislaţii scoţiene, iar mai apoi a unui cadru fiscal care, cel puţin în primă fază, este imposibil să fie la fel de prietenos cu afacerile precum cel al Regatului Unit. 

Referendum în Scoţia. Fuga sectorului bancar rade 5% din PIB

Băncile care vor alege totuşi să mai rămână în Scoţia după referendum vor scădea sau chiar îngheţa creditarea pentru a-şi consolida activele şi, în consecinţă, un guvern scoţian ar trebui să majoreze impozitele pentru a-şi achita obligaţiile. Cutremurul din sistemul bancar scoţian va însemna, concret, o scădere cuprinsă între 4 şi 5% pentru Produsul Inter Brut al Scoţiei, estimează analiştii grupului bancar UBS. 

Apoi, ce monedă va folosi Scoţia după referendum? Londra a subliniat în repetate rânduri că nu va permite unei Scoţii independente să mai folosească lira sterlină. Dacă scoţienii refuză şi continuă să folosească lira, atunci aceasta va funcţiona în baza condiţiilor Băncii Angliei – banca centrală a Regatului Unit, care va stabili dobânzile fără a ţine cont de particularităţile noii economii scoţiene.  Nu în ultimul rând, ce se va întâmpla cu fondurile europene de care a beneficiat Scoţia în anii în care a făcut parte din Uniunea Europeană?

Pentru ca o Scoţie independentă să supravieţuiască economic – să găsească o soluţie privind moneda, să-şi poată efectua serviciul datoriei şi al deficitului bugetar, plus toate costurile generate de înfiinţarea unui nou stat – ar avea nevoie să-şi creeze o rezervă financiară cuprinsă între 50 şi 72 de miliarde de lire sterline (63-91 de miliarde de euro), potrivit calculelor realizate de cotidianul britanic „The Telegraph”. Asta ar fi echivalent cu până la 16.400 de euro per cap de scoţian.