UPDATE Referendum cu arme şi fraude. Rusia nu recunoaşte rezultatele referendumului separatist. Doneţk şi Lugansk cer alipirea la Rusia

UPDATE Referendum cu arme şi fraude. Rusia nu recunoaşte rezultatele referendumului separatist. Doneţk şi Lugansk cer alipirea la Rusia

Condiţiile în care s-a votat la referendumul din estul Ucrainei arată că separatiştii nici măcar nu s-au străduit pentru a simula corectitudine. FOTO Reuters

Aşa cum se aşteptau ucrainenii şi vesticii deopotrivă, referendumul care a avut loc duminică în estul Ucrainei a fost marcat de intimidări şi fraude din partea separatiştilor. Kievul şi Vestul resping ferm simulacrul, în timp ce Kremlinul transmite că „respectă” voinţa ucrainenilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE 21.50  Uniunea Europeană este pregătită să introducă noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă situaţia din Ucraina nu se va detensiona, avertizează Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, citat de AFP.

„Dacă Rusia nu va lucra pentru detensionarea situaţiei, Uniunea Europeană este pregătită să ia măsuri suplimentare, de lungă durată, în mai multe domenii”, a spus Van Rompuy.

„Nu recunoaştem aşa-numitele referendumuri de ieri. Sunt nelegitime şi lipsite de credibilitate”, a adăugat preşedintele UE.

UPDATE 19.15 „Republica Populară Lugansk” şi-a declarat independenţa faţă de puterea centrală de la Kiev, prin intermediul unui discurs al guvernatorului autoproclamat al regiunii, Valeri Bolotov, citat de agenţia RIA Novosti.

„Alegem propria noastră independenţă împotriva  dicataturii arbitrare şi sângeroase a Kievului, împotriva fascismului şi a naţionalismului – alegem calea libertăţii, a supremaţiei legii”, a declarat Bolotov.

UPDATE 18.40 Separatiştii din estul Ucrainei au cerut ca „Republica Doneţk” să devină parte integrată a Rusiei, după referendumul proindependenţă informează AFP. 

„Noi, poporul Republicii Doneţk, proclamăm de acum înainte un stat suveran”, a declarat liderul separatist Denis Puşilin.„Pentru restabilirea dreptăţii istorice, cerem Rusiei să analizeze posibilitatea anexării Republicii Doneţk”, a continuat liderul separatist.

De asemnea, separatiştii din Lugansk au lansat aceleaşi pretenţii, cerând alipirea la Federaţia Rusă. Însă în ciuda acestor acţiuni, atât Kievul şi Occidentul, dar nici Moscova  nu recunosc rezultatele referendumului.

UPDATE 16.34 Alegerile prezidenţiale prevăzute la 25 mai în Ucraina "nu vor avea loc în «republica populară Doneţk»", a declarat luni liderul separatist Denis Puşilin, la o zi după referendumul privind independenţa regiunii, nerecunoscut de către comunitatea internaţională, relatează AFP.

UPDATE 15.55 Rusia nu a recunoscut oficial rezultatele referendumului organizat în estul Ucrainei, limitându-se să spună că doar le respectă, notează preşedintele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Didier Burkhalter, citat de AFP.

"Aţi văzut reacţia Rusiei în această dimineaţă: a anunţat că respectă, dar nu că recunoaşte referendumul. Nu a avut loc o recunoaştere a rezultatelor, acest lucru este important", a declarat Burkhalter.

UPDATE 14.18 Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier urmează să efectueze marţi o vizită în Ucraina, cu scopul de a susţine "dialogul naţional" între Guvernul de la Kiev şi separatişti proruşi din estul ţării, a anunţat luni, la Berlin, un purtător de cuvânt, relatează AFP.

Steinmeier "se va întâlni, la Kiev, cu reprezentanţi ai Guvernului ucrainean", după care intenţionează să efectueze o vizită în estul Ucrainei, a declarat Martin Schäfer, într-o conferinţă de presă guvernamentală obişnuită.

Un diplomat german experimentat, Wolfgang Ischinger, va fi mediatorul OSCE în cadrul unei încercări de stabilire a unui dialog între diversele părţi implicate în criza din Ucraina, a anunţat luni preşedintele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează AFP.

"Guvernul ucrainean ne-a acceptat propunerea de a-l numi pe ambasadorul Ischinger moderator OSCE" la discuţiile dintre reprezentanţi ai puterii, ai Parlamentului şi regiunilor, în special din estul Ucrainei, a declarat Didier Burkhalter într-o reuniune cu miniştrii de Externe ai statelor membre UE, la Bruxelles.

Ischinger este un expert recunoscut în domeniul relaţiilor internaţionale, în urma unei lungi cariere de ambasador al Germaniei în Statele Unite şi Marea Britanie. El a participat la negocierile cu privire la Bosnia, la Dayton, şi cu privire la extinderea NATO în Europa de Est. El prezidează Conferinţa de la Munchen pentru Securitate, la care participă anual lideri politici şi militari din întreaga lume.

Burkhalter a prezentat miniştrilor UE "foaia de prcurs" iniţiată săptămâna trecută de către OSCE, în încercarea de a găsi o soluţie politică şi paşnică la criza din Ucraina. "Ne aflăm într-un moment crucial în această criză. Este urgent necesar să se treacă de la o logică a escaladării la o logică a cooperării şi este necesar ca acest lucru să se facă acum", a avertizat el.

Preşedintele elveţian în exerciţiu al OSCE a apreciat că referendumul organizat duminică în fiefurile separatiste din estul Ucrainei este "incompatibil cu Constituţia ucraineană şi, astfel, ilegal". "Este necesar să fie evitate astfel de acte de provocare", a subliniat el.

Cu scopul de a favoriza buna desfăşurare a alegerilor prezidenţiale de la 25 mai, OSCE va mobiliza "una dintre cele mai mari misiuni de observare din istoria sa", potrivit lui Burkhalter. Celor 100 de observatori deja aflaţi la faţa locului li se vor alătura alţi 900, "cu puţin (timp) înainte de scrutin", a anunţat el.

Burkhalter a îndemnat statele membre UE să participe şi mai mult, cu experţi şi mijloace financiare, la misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Rusia a anunţat luni că "respectă" voinţa exprimată de ucrainenii din estul ţării la referendumurile organizate duminică şi contează de acum pe un "dialog" între regiunile separatiste şi Kiev, relatează AFP.

"Respectăm la Moscova expresia voinţei populaţiei din regiunile Doneţk şi Lugansk şi plecăm de la principiul că punerea în aplicare a rezultatului referendumurilor se va face civilizat, fără vreo recidivă a violenţei, prin dialog între reprezentanţii Kievului, Doneţkului  Luganskului", a declarat Kremlinul într-un comunicat.
 


UPDATE 14.00 Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a anunţat astăzi procentele prezenţei la vot în regiunile din estul ţării care au permis desfăşurarea „referendumurilor“ pentru indepedenţă. Astfel, la votul de duminică, organizat „haotic“ după cum relatau reporterii BBC, s-au prezentat 24% dintre locuitorii din Lugansk şi puţin peste 32% la Doneţk.

Estimările autorităţilor de la Kiev diferă semnificativ de cifrele anunţate de separaţiştii din regiunile de sud-est, care susţin că în provincia Lugansk au participat la vot 81% dintre alegători şi în Doneţk 75%, iar peste 94% şi respectiv 89% dintre aceştia s-au pronunţat pentru independenţă.

Rusia „respectă” expresia voinţei ucrainenilor din estul ţării, care au organizat duminică un referendum pe tema independenţei, însă face apel la „dialog" între Kiev şi separatişti, a anunţat luni Kremlinul.
 
"Respectăm la Moscova expresia voinţei populaţiei din regiunile Doneţk şi Lugansk şi plecăm de la principiul că punerea în aplicare a rezultatului referendumurilor (pe tema independenţei, n.red.) se va face civilizat, fără vreo recidivă a violenţei, prin dialog între reprezentanţii Kievului, Doneţkului şi Luganskului", a declarat Kremlinul într-un comunicat, citat de AFP.
 
Anterior, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Petkov, anunţase că acesta va formula o reacţie la referendumurile de independenţă din estul Ucrainei "în funcţie de rezultat".
 
Aceste „consultări false„ nu au „niciun sens” şi sunt „nule şi neavenite”, a declarat preşedintele Francez Francois Hollande despre referendumul din Ucraina, adăugând că „singurele alegeri care contează” sunt cele prezidenţiale anticipate prevăzute la 25 mai în Ucraina.
„Nu voi numi acţiunile de duminică referendum”, a  spus François Hollande. „Nu există urne, secţii de votare (şi) liste electorale. Această consultare nu are existenţă, legitimitate şi legalitate”, a insistat Hollande. 
 
Poziţia Washingtonului este la fel de fermă. Aceste scrutine sunt „ilegale în virtutea dreptului ucrainean şi sunt o tentativă de creare a unor disensiuni şi tulburări”, a declarat Jen Psaki, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, citată într-un comunicat. 
 
„Aşa-numitele referendumuri sunt contrare Constituţiei Ucrainei şi încalcă principiile fundamentale ale dreptului internaţional. Totodată, rezultatele acestor pretinse referendumuri nu pot fi considerate relevante şi nici nu pot produce efecte juridice”, a transmis şi MAE de la Bucureşti.
 
Separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei au decis să ignore chiar şi recomandarea preşedintelui Vladimir Putin şi au organizat, duminică, referendumuri în 12 oraşe din regiunea Donbass, însă exerciţiile au fost marcate de fraude şi încercări de intimidare din partea mascaţilor înarmaţi. Spre deosebire de referendumul din Crimeea, când locuitorii au fost întrebaţi două lucruri – dacă vor independenţa de Ucraina şi dacă vor alipirea la Rusia, ucrainenii din Doneţk-Lugansk trebuie au fost chemaţi pentru a răspunde la o singură întrebare: „Sprijiniţi autonomia Republicii Populare Doneţk”, cu variantele de răspuns „da” şi „nu”. Prin această întrebare, separatiştii vor să arate că localnicii nu doar că sprijină independenţa regiunii, dar o şi recunosc deja drept republică.
 
„Nu mai vreau să mai aud niciodată de Ucraina!”
 
Spiritele s-au încins încă din ajunul plebiscitului, când în apropiere de bastionul separatist Slaviansk s-au purtat lupte grele între militanţii pro-ruşi şi armata ucraineană. Dimineaţa a prins estul puternic industrializat al ţării într-o amorţeală tensionată. Brigăzile separatiste legitimau oameni pe stradă, în timp ce militarii ucraineni continuau să restricţioneze accesul în oraşul izolat de restul lumii. Numărul ucrainenilor care s-au prezentat la secţiile de vot a fost ridicat, aşa cum se aşteptau analiştii. 
 
„America a organizat Maidanul (piaţa din Kiev care a reprezentat centrul mişcării proeuropene de contestare – n.r.), iar acum organizează masacrarea alor noştri. Nu mai vreau să mai aud niciodată de Ucraina!”, declară pentru AFP Svetlana, una dintre primele persoane care au votat duminică dimineaţă la Doneţk. 
 
„Nu-i vrem pe aceşti bandiţi de la Kiev. În 2010, nu am votat pentru Ianukovici (fostul preşedinte pro-rus, demis de parlament în februarie – n.r.), dar, după ceea ce s-a întâmplat, nu mai vreau să fac parte din această ţară. Să ne alăturăm Rusiei sau să rămânem independenţi, puţin îmi pasă, dar m-am săturat de conducătorii acestei ţări", adaugă Vladimir, un alt localnic care aşteaptă la coadă pentru a vota.
„Ucraina este o ţară care nu va supravieţui, pentru că la conducerea ei se află hoţi", crede Nikita, care spune simplu că a venit să voteze „pentru Rusia”. 
 
„Dacă devenim independenţi, va fi greu la început, dar tot este mai bine decât să fim cu fasciştii”, apreciază Tatiana, o altă localnică pro-Moscova. 
 
Însă separatiştii nu sunt la fel de încrezători şi au apelat la fraude pentru a încerca să încline balanţa în favoarea Rusiei. Mai multe persoane au fost prinse votând de mai multe ori, listele de alegători au fost neactualizate, prin urmare s-a permis foarte uşor renunţarea la ele şi votarea doar cu buletinul, plus că în multe secţii de votare nu existau cabine individuale de vot. Oricum, majoritatea urnelor erau transparente, buletinele de vot nu au fost îndoite, aşa că opţiunea alegătorilor era cât se poate de transparentă. Un alt truc folosit de separatişti a fost anunţarea unui număr ridicat de secţii de vot, însă organizarea a doar câteva, pentru a crea iluzia de aglomeraţie. 
 
Mariupol: poliţist ucis, parlamentar răpit
 
Aceasta a fost situaţia la Mariupol, transmit corespondenţii de presă. Oraşul în care acum două săptămâni se dădeau lupte grele a redevenit centrul atenţiei după ce separatiştii au încercat să-i provoace pe membrii trupelor ucrainene de elită trimişi. Tot la Mariupol a fost răpit duminică parlamentarul ucrainean Oleg Liaşko, după ce a scris pe Facebook că „teroriştii l-au ucis pe ofiţerul de poliţie Viktor Saienko”. Saienko a murit sâmbătă, după ce a fost rănit în timp ce separatiştii încercau să recaptureze sediul primăriei. 
 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: