Reacţia Amnesty International, după criticile stârnite de raportul privind periclitarea civililor de către armata ucraineană

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Soldaţi care se adăpostesc în timpul unui atac  FOTO Profimedia
Soldaţi care se adăpostesc în timpul unui atac  FOTO Profimedia

Amnesty International a afirmat că susţine concluziile raportului său recent, care a constatat că Ucraina încalcă legile războiului şi pune în pericol viaţa civililor prin plasarea de echipamente şi armament militar în şcoli şi spitale, potrivit declaraţiei făcute sâmbătă unui corespondent al agenţiei oficiale de presă ruse TASS la sediul din Londra al organizaţiei pentru drepturile omului, informează Agerpes.

„Concluziile din comunicatul nostru de presă, care documentează încălcări ale dreptului internaţional umanitar de către armata ucraineană, s-au bazat pe dovezi colectate în timpul investigaţiilor ample pe teren", declară Amnesty. "Credem că este esenţial să răspundem imparţial. Când descoperim încălcări ale dreptului internaţional umanitar de către Ucraina, aşa cum am făcut în acest caz, le vom raporta cu onestitate şi exactitate. Ignorarea încălcărilor de oricare dintre părţi în orice conflict nu va fi un mesaj convingător despre starea drepturilor omului", subliniază Amnesty într-un comunicat, citat de TASS, potrivit Agerpres. 

Organizaţia a declarat că a trimis o scrisoare guvernului Ucrainei la 29 iulie în care îşi anunţa concluziile. „În această scrisoare, am enumerat numeroase oraşe şi sate în care am documentat activităţile descrise în raport şi am furnizat coordonatele GPS pentru 24 de locaţii, inclusiv şcoli şi spitale, unde, după cum a confirmat Amnesty International, erau instalaţi soldaţi ucraineni. Din motive de securitate, aceste informaţii detaliate nu au fost incluse în comunicatul de presă. Am informat guvernul că vom publica constatările noastre şi le-am cerut să ofere un răspuns până la 3 august, dar nu am primit niciun răspuns", explică ONG-ul.

Amnesty International atrage de asemenea atenţia că de mai multe ori a condamnat „clar şi categoric" încălcările, care, potrivit organizaţiei, sunt comise de trupele ruse. Organizaţia a subliniat de asemenea că publicarea unui comunicat de presă despre încălcările de către partea ucraineană a legilor războiului nu înseamnă că justifică acţiunile Rusiei.

Publicarea raportului a provocat o reacţie dură din partea Kievului. Astfel, preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat la 4 august că astfel de documente transferă responsabilitatea de la agresor la victimă. El a numit raportul organizaţiei „imoral selectiv" şi manipulator, spunând că membrii ONG-ului împărtăşesc responsabilitatea pentru moartea oamenilor.

După aceea, şefa biroului ucrainean al Amnesty International, Oksana Pokalciuk, a anunţat că a decis să-şi părăsească postul. Pentru a justifica acest lucru, ea a indicat că are „opinii divergente cu privire la valori" faţă de conducerea Amnesty International.

Secretarul general al Amnesty International Agnes Callamard şi-a exprimat sâmbătă regretul pentru plecarea lui Pokalciuk. Ea a numit-o pe fosta şefă a biroului ucrainean al ONG-ului un colaborator valoros care, în cei şapte ani de mandat, a obţinut "multe realizări importante în domeniul drepturilor omului" şi a adăugat că "îi respectă decizia şi îi urează toate cele bune".

Raportul publicat la 4 august notează că activiştii pentru drepturile omului au înregistrat cazuri de lovituri efectuate de către forţele armate ucrainene din clădiri rezidenţiale şi plasarea de arme pe teritoriul unor obiective de infrastructură civilă în 19 oraşe din Ucraina, inclusiv în regiunile Donbas, Harkov şi Mikolaiv. Totodată, după cum se precizează în raport, comandamentul militar ucrainean nu a evacuat populaţia din clădirile învecinate pentru a minimiza pierderile în urma unei posibile lovituri de răspuns din partea forţelor armate ruse, notează TASS.

Specialiştii Amnesty International, în special, au ajuns la concluzia că în 22 din 29 de şcoli pe care le-au vizitat în regiunile de sud-est ale Ucrainei a fost instalat fie personal al forţelor armate ale Ucrainei, fie echipament şi arme militare ucrainene. Se subliniază că, de exemplu, la Odesa militarii ucraineni au amplasat vehicule blindate direct în zone rezidenţiale dens populate, iar la Bahmut au folosit clădirea universităţii ca bază militară.

La 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o "operaţiune militară specială" în Ucraina, ca răspuns la "cererea de ajutor" a liderilor autoproclamatelor republici populare din Donbas. După aceea, SUA, UE, Marea Britanie, precum şi o serie de alte state au impus sancţiuni pe scară largă împotriva Federaţiei Ruse şi au crescut livrările de arme către autorităţile ucrainene, aminteşte TASS.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat joi seară Amnesty International că "încearcă să amnistieze statul terorist" Rusia, după ce ONG-ul a reproşat Kievului că pune în pericol civili în cadrul războiului cu Moscova, aminteşte France Presse.

"Agresiunea împotriva statului nostru este nejustificată, invazivă şi teroristă. Dacă cineva redactează un raport în care victima şi agresorul sunt puşi într-un fel pe picior de egalitate, dacă anumite date despre victimă sunt analizate şi acţiunile agresorului sunt ignorate, asta nu poate fi tolerat", a adăugat Volodimir Zelenski într-o declaraţie.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite