Războiul din Ucraina: Îşi pierde Germania rolul de lider al UE?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cancelarul Olaf Scholz
Cancelarul Olaf Scholz

Cel târziu de la începutul războiului, Germania a suferit de o gravă lipsă de credibilitate în faţa partenerilor săi, care au perceput-o ca prietenă a Moscovei. Acest lucru ar putea schimba echilibrul de putere în UE.

Anul trecut, mandatul de cancelar al Angelei Merkel se apropia de sfârşit. La despărţirea de ea, tovarăşii politici s-au întrecut în ode, numind-o pe Merkel ”cel mai important lider din UE şi unul dintre cei mai importanţi din Occident”. Preşedintele Consiliului UE, Charles Michel, a spus despre fosta cancelară că reprezintă ”un monument” şi o ”incandescentă lumină a proiectului nostru european”. 

image

August 2021: Vladimir Putin (vorbitor de limbă germană) şi Angela Merkel (vorbitoare de limbă rusă)

Însă Merkel este persoana care, în cei 16 ani de guvernare, a contribuit la împiedicarea aderării Ucrainei la NATO şi a aprobat gazoductul Nord Stream 2 din Marea Baltică, din Rusia în Germania, la scurt timp după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea. Nimic din toate acestea nu au fost de interes la ieşirea din scena politică a Angelei Merkel. 

O lume diferită

La 24 februarie anul acesta, ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a declarat: "Ne-am trezit într-o lume diferită". Invazia Rusiei în Ucraina a dat peste cap nu numai ordinea postbelică a Europei, ci şi evaluarea Germaniei cu privire la politica sa faţă de Rusia. La începutul lunii aprilie, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a invitat-o pe Merkel în suburbia Kievului pentru a vedea "la ce a dus politica de concesii către Rusia timp de 14 ani" - evident cu referire la imaginile cu cadavrele din Bucea.

Recent, autorul ucrainean Andrei Kurkov a declarat pentru Deutsche Welle că simte "o mulţime de emoţii antigermane" în ţară. "Angela Merkel este numită în mod deschis vinovată."

image

O mamă ucraineancă plângând la mormântul fiului ucis la Bucea

Acuzaţii vin şi din Polonia şi din statele baltice iar ele nu sunt îndreptate doar împotriva lui Merkel, ci mai degrabă împotriva unei întregi generaţii de politicieni germani care spun că au văzut în schimburile comerciale un instrument ce poate schimba în bine Rusia. Fostul ministru german de externe şi actualul preşedinte federal Frank-Walter Steinmeier a recunoscut că a făcut "greşeli de judecată" care au ştirbit grav credibilitatea Germaniei. 

Atât în Germania, cât şi în străinătate, de-a dreptul scandalos este considerat rolul colegului său de partid social-democrat, Gerhard Schröder, care nu doreşte să se dezică de Putin. 

Este reală "schimbarea vremurilor"?

La începutul războiului, cancelarul Olaf Scholz proclama în Bundestag "schimbarea vremurilor", subliniind că guvernul german şi-a învăţat lecţia. Pe de altă parte, acelaşi Scholz a avertizat asupra unui al treilea război mondial, a ezitat cu livrările de arme către Ucraina şi cu un boicot energetic extins împotriva Rusiei. Prin urmare, nu toată lumea crede în "schimbarea vremurilor". De pildă, premierul polonez Mateusz Morawiecki l-a acuzat pe Scholz că blochează în continuare sancţiuni mai severe împotriva Rusiei. 

image

Deschiderea Campionatului Mondial de Fotbal din 2018: fostul cancelar german Gerhard Schröder este un apropiat al liderului rus Vladimir Putin

Există şi alte semne care arată cât de mult prestigiu a pierdut Germania. La începutul lunii aprilie, oamenii au protestat în faţa ambasadei germane din Vilnius, Lituania, faţă de eşecul Berlinului de a susţine un embargo total asupra petrolului şi gazelor din Rusia. Statele baltice au fost întotdeauna deosebit de suspicioase faţă de relaţiile strânse ale Germaniei cu Kremlinul, temându-se că ele însele pot deveni următoarele victime ale lui Vladimir Putin.

Ziarul ceh "Lidove noviny" a scris săptămâna aceasta că Scholz este un personaj mai degrabă ”defensiv”. În ceea ce priveşte problema livrărilor de arme, cancelarul este omul lui ”da, dar stai niţel”, remarcându-se prin lipsa abilităţii de a comunica limpede şi prin opinii oscilante. 

Conducta de gaze naturale Nord Stream 2 ocoleşte ţările de tranzit

image

Mariupol, un oraş distrus

Circumspecţia lui Scholz nu a fost de niciun folos, nici măcar la Moscova, crede cercetătorul Volker Weichsel, specialist în Europa de Est: "Presupunerea că aşa-numita cumpătare germană ar avea efecte pozitive asupra percepţiei Republicii Federale în Rusia este greşită. Dimpotrivă, propaganda Moscovei obişnuia să prezinte Germania într-un mod exagerat ca pe un prieten, iar acum, într-un mod la fel de exagerat, ca pe un inamic”. 

Neîncrederea în Berlin

Henning Hoff, de la Consiliul German pentru Relaţii Externe, identifică "neîncredere" în special în rândul balticilor şi polonezilor, care se tem că Berlinul vrea să negocieze cu Moscova "peste capetele tuturor", fapt care aminteşte de Pactul Hitler-Stalin din 1939, prin care cei doi dictatori şi-au împărţit Europa de Est între ei şi a cărui amintire este încă vie în această regiune. 

Ezitările guvernului german cu privire la livrările de arme, embargoul energetic şi problema viitoarei aderări a Ucrainei la UE nu sunt bine primite de ceilalţi europeni, spune pentru DW Weichsel, cercetător în domeniul Europei de Est: "Din partea Germaniei se aşteaptă să dea dovadă de leadership în Uniunea Europeană. Dar, indiferent la ce aspecte ale politicii privind Rusia şi Ucraina ne uităm, guvernul german a acţionat întotdeauna tardiv şi numai sub presiune externă”. 

image

Nord Stream 2, tras pe linie moartă

Vorbind despre livrarea de arme, Andri Melnik, ambasadorul ucrainean în Germania, şi-a exprimat chiar suspiciunea că "şeful guvernului nu vrea să le livreze”. "Ai putea avea impresia că se aşteaptă o încetare a focului, moment în care presiunea asupra Germaniei va slăbi şi nu va mai fi nevoie de hotărâri curajoase”.

Schimbarea de imagine a Germaniei este evidentă şi într-un domeniu complet diferit. Niciodată concursul Eurovision nu a fost atât de politic precum anul acesta. Conform aşteptărilor, publicul a acordat cele mai bune note pentru piesa ucraineană. Însă şi faptul că Germaniei i-a revenit ultimul loc probabil că are tot o conotaţie politică. (Cu puţine excepţii, în ultimii ani reprezentanţii Germaniei s-au clasat pe ultimele locuri la Eurovision, n.r). 

Niciun transfer de putere la Paris

Însă diminuarea influenţei germane poate avantaja alte puteri europene. Un indiciu în acest sens a fost oferit marţi de preşedintele Zelenski, în urma conversaţiilor telefonice pe care le-a purtat atât cu Olaf Scholz, cât şi cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. Despre conversaţia cu Scholz, Zelenski a precizat că a fost "destul de productivă", în timp ce convorbirea cu Macron s-a dovedit a fi "substanţială şi lungă". În centrul atenţiei s-a aflat, între altele, dorinţa Ucrainei de a adera rapid la UE.

Cu toate acestea, Henning Hoff nu crede că Emmanuel Macron este pe cale să devină noua figură conducătoare în Europa. "Franţa însăşi este privită cu o mare neîncredere după ce Macron a căutat un ”dialog strategic” cu Putin începând din 2019, fără o consultare prealabilă cu Europa Centrală şi de Est". În general, spune analistul, politica europeană privind Rusia nu poate fi lăsată în seama Germaniei şi/sau a Franţei. Europenii din Europa Centrală şi de Est, în special balticii şi polonezii, trebuie să aibă un cuvânt de spus, subliniază el. 

Ce ar trebui să facă acum Germania

image

Emmanuel Macron şi Olaf Scholz

Weichsel vede trei lucruri pe care Germania ar trebui să le întreprindă în clipa de faţă pentru a-şi recâştiga prestigiul: "Să sprijine cu toată puterea cererea Ucrainei pentru statutul de candidat la UE, să susţină în mod consecvent Ucraina în apărarea sa şi, în cele din urmă, să îşi asume sarcina herculeană de redresare energetică rapidă şi de succes". 

Făcând aluzie la politica de apropiere a cancelarului Willy Brandt din anii '70, Hoff recomandă un fel de nouă Ostpolitik. Aceasta ar trebui "să fie îndreptată mai întâi către vecinii apropiaţi ai Germaniei şi partenerii din UE/NATO şi abia într-o a doua etapă către o Rusie post-Putin, care sperăm că va fi în curând post-Putin. Pe scurt, încrederea poate fi recâştigată doar printr-o europenizare autentică a politicii ruseşti”. 

"Societatea germană a crezut timp de 70 de ani că poate elimina războiul din lume dacă nu va mai deveni niciodată agresor. Ideea că altcineva ar putea fi agresorul şi că trebuie să te grăbeşti în mod concret să vii în ajutorul unei victime cu arme şi nu doar să te scuzi pentru propriile fapte din trecut - acestea erau lucruri de neconceput pentru o mare parte a societăţii germane. Iar regândirea abia acum începe”, a mai spus expertul pentru DW.

Christoph Hasselbach - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite